Cum faci față stresului: Schimbă-ți perspectiva asupra situației!

Dacă te-aș întreba când a fost ultima dată când NU ai fost stresat, ce ai răspunde?

Nivelul stresului este unul ridicat la românii care locuiesc și lucrează în mediul urban. Peste 80% dintre aceștia manifestă simptome ale stresului de natură fizică, emoțională sau socială, care au efect vizibil negativ asupra vieţii, potrivit unui studiu realizat de Dynamic HR și Learning Network în 2017.

Și mai îngrijorător este procentul celor care au spus că nivelul lor de stres este accentuat: aproape 11% se simt depășiți complet de situație. Se pare că povara e mai grea pentru cei care abia intră sau se află de puțin timp pe piața muncii: tinerii între 18 și 35 ani sunt mai stresaţi decât cei care se încadrează în alte categorii de vârstă.

Dar cum se reflectă toate aceste lucruri în viața de zi cu zi? Prin obiceiuri alimentare proaste, oboseală, stări de irascibilitate și tensiuni în relațiile cu alții. Totuși, începem să conștientizăm că managementul stresului este important și facem eforturi pentru a acționa în consecință. Cel puțin așa reiese dintr-un alt studiu, realizat de iSense Solutions.

Cercetarea de piață arată că, în 2016, doar 26% dintre români declarau că au făcut ceva pentru a reduce nivelul de stres. În 2018, ponderea a crescut până la 42%. De asemenea, anul trecut, 32% dintre cei care au participat la studiu au susținut că au găsit un echilibru între viața profesională și cea personală, iar 30% au acordat atenție somnului și au dormit mai mult.

Pe viitor, 65% dintre cei chestionați au declarat că și-au făcut planuri pentru a reduce impactul situațiilor generatoare de stres (față de 56% în 2016).

„Nu stresul ne ucide, ci reacția noastră față de stres.“

Este cel mai cunoscut citat din Hans Selye, „părintele“ conceptului de stres. Și dacă privim lucrurile din această perspectivă, atunci vom găsi răspunsurile la cele mai multe din întrebările care ne frâmântă. Mircea Mârzan, director executiv la Fundaţia „Ana Aslan International“, spune că toate simptomele de stres sunt, de fapt, manifestările reacției noastre la stresori.

Poate părea o simplă reformulare, dar de fapt este cel mai important pas în înțelegerea corectă și în găsirea soluțiilor care funcționează cu adevărat: „Atât timp cât avem un echilibru psihic, emoțional și implicit un echilibru la nivel profund, neuroendocrin, putem gestiona foarte bine interacțiunea cu mediul extern, cu factorii stresori. În momentul în care se produce un dezechilibru, care se menține pe o durată mai lungă, apare toată pleiada de manifestări psihologice și la nivelul diferitelor organe și sisteme“.

Al doilea element extrem de important constă în înțelegerea faptului că cea mai mare parte a reacțiilor noastre la stresori se produce în mod inconștient, fără să ne asumăm răspunderea personală, individuală asupra modului în care să acționăm în asemenea situații.

Atenție! Ideea nu este să reacționăm, ci să acționăm, căci „acțiunea presupune o asumare conștientă a deciziei; iar acesta este unul dintre cele mai grele lucruri pe care noi suntem dispuși să-l facem“, explică Mircea Mârzan. Asta pentru că preferăm să căutăm cauzele „tuturor relelor“ în afara noastră și încercăm să îi găsim pe alții vinovați de suferințele noastre.

Problema cu această abordare este că atunci când ne lepădăm de vină, ne pierdem puterea de a fi responsabili de deciziile noastre. Practic, ne vindem pe noi înșine și, în consecință, nu mai putem schimba nimic. Devenim victime ale „sorții“, ale „răutății celorlalți“. Soluția pentru această stare de fapt constă tocmai în asumarea responsabilității pentru modul în care decidem să acționăm în situații stresante, în schimbarea atitudinii și perspectivei asupra situațiilor respective.

Putem obține acest lucru prin creșterea gradului de conștientizare asupra momentului prezent, apelând la tehnici de meditație precum MBSR (MindfulnessBased Stress Reduction)“, explică Mircea Mârzan.

Dr. Mircea Mârzan răspunde la 10 întrebări despre managementul stresului

✓ Care sunt primele semne de stres pe care le observați la dv.? Dar la alții?

Reacțiile fiecărei persoane depind foarte mult de personalitate și context; de exemplu, în situațiile în care am de-a face cu solicitări multiple în același timp sau cu termene limită strânse, simt nevoia compulsivă să mănânc dulciuri; când trebuie să vorbesc în public și nu mă simt confortabil, transpir mai mult la nivelul frunții; alți oameni pot manifesta simptome digestive, reacții alergice cutanate, modificări de comportament (devin mai irascibili, fac atacuri de panică).

✓ Cum putem identifica corect sursele de stres din viața noastră?

Aici e vorba de experiențele personale, de interpretarea in divi duală a contextelor specifice, fiindcă este bine-cunoscut faptul că doi oameni diferiți care sunt expuși la aceiași stresori pot avea reacții total diferite. Prin urmare, identificarea corectă presupune introspecție individuală, auto-evaluare cât mai onestă; există și metode de detectare și evaluare a unor parametri fiziologici (HRV) care se modifică în timpul reacțiilor la stresori sau pe durata perioadelor de relaxare-recuperare, pentru cine dorește și o obiectivare externă.

✓ Ce trebuie să facem ca să ne înțelegem mai bine pe noi înșine, să ne cunoaștem mai bine, astfel încât sa gestionăm mai bine situațiile stresante?

Introspecție, auto-evaluare; cele mai bune metode sunt cele bazate pe tehnici de meditație.

✓ Cum să facem să ne eliberăm de tendința de a plasa în exterior satisfacerea dorințelor de aprobare, siguranță și control?

Nevoia de validare externă este profund încastrată în structura noastră psihologică, prin urmare e extrem de greu să ne eliberăm de ea; poate fi suficient să începem să acceptăm acest adevăr și să medităm asupra lui.

✓ Cum să facem din stres o sursă de motivație?

Oare putem face asta, e sănătos? „Atitudinea potrivită poate transforma stresul negativ în stres pozitiv“ – Hans Selye. Din nou: atitudinea noastră este cea care determină dacă considerăm o anumită situație motivantă sau nu.

✓ Cum să transformăm obstacolele în oportunități și lipsurile în resurse?

Tot printr-o atitudine corectă față de situația de fapt și prin asumarea răspunderii personale.

✓ Cum să ne înconjurăm de oamenii de care avem nevoie?

Dacă reușim să ne modificăm noi perspectiva, să acceptăm realitatea așa cum este și să acționăm (nu să reacționăm) conștient în orice situație (sau în majoritatea lor), atunci nu va mai conta de cine suntem înconjurați; ne vom simți bine în prezența oricui.

✓ Putem evita să ajungem la starea de stres?

„A fi total lipsit de stres înseamnă a nu mai fi în viață“ – Hans Selye. Nu putem evita stresul, stresul este parte integrantă din viață. Ceea ce putem face este să ne schimbăm atitudinea față de situațiile stresante și să luăm măsuri pentru echilibru și armonie interioară.

✓ Ce rol joacă hobby-urile și activitățile de recreere în „ecuația“ stresului?

În contextul atitudinii corecte, dacă sunt folosite ca metode de reechilibrare și recuperare, atunci sunt foarte utile; dacă sunt perce pute doar ca o „evadare temporară din fața realității crude“ și stresante, atunci beneficiul lor este limitat.

✓ Cum să facem să nu îi mai lăsăm pe alții, în special la job, să ne inducă o stare prea intensă de stres?

Revenim la primul citat: „Nu stresul ne ucide, ci reacția noastră față de stres“. Iar noi trebuie să învățăm cum să reușim să acționăm conștient (nu să reacționăm).

---

Articol preluat din numărul 256/aprilie 2019 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici.