Cum ajunge un angajat competent să fie blazat şi viceversa
Mă recunosc pe mine aici şi cred că vi se întâmplă şi vouă: avem încredere în competenţa câtorva persoane şi apelăm la ele de fiecare dată când avem ceva de rezolvat. Deşi pare firesc să procedăm aşa, n-ar trebui să ne facem din asta un obicei. Cei mai competenţi colegi sunt şi cei mai ocupaţi. Aceştia vor fi copleşiţi de solicitările care vin peste ei şi, în scurt timp, vor ajunge să nu mai facă faţă la nivelul aşteptărilor.
Poate de aceea, managerii care apelează la competenţele aceleiaşi persoane de fiecare dată sunt sfătuiţi să reziste tentaţiei. Consultantul pe probleme de leadership, Scott Blanchard, admite că este firesc să le atribui sarcini celor capabili, dar că e bine să cântăreşti bine între nevoia de a rezolva ceva pe termen scurt şi nevoia pe termen lung, aceea de a-i implica pe toţi, cu scopul de a-i ajuta să crească şi de a ajunge la rândul lor, competenţi.
Aşadar, renunţaţi la impulsul de a atribui câte o sarcină de fiecare dată unui angajat capabil – doar pentru că sunteţi convinşi că se va descura cel mai bine. Cereţi acelaşi lucru de la cineva mai puţin experimentat şi care are nevoie de îndrumarea şi de sprijinul vostru. Nu exageraţi nici cu unii, nici cu ceilalţi! Nu e indicat nici să vă concentraţi exclusiv pe dezvoltarea angajaţilor, în detrimentul eficienţei.
Oamenii ajung să se plictisească la serviciu nu atât din cauza unui defect de personalitate, cât pentru că sunt implicaţi în activităţi monotone. În loc să evitaţi cu desăvârşire un angajat blazat, aţi putea să aflaţi care ar putea fi acel mix potrivit de sarcini pentru el.
Este o cerinţă de bază a managementului, care are efect şi pe termen scurt şi pe termen lung, şi care funcţionează bine. Potrivit lui Warren Bennis, autorul volumului „On Becoming a Leader“, cei mai eficienţi manageri îmbină sarcinile care solicită gândirea cu cele de acţiune.
Obţinerea unui echilibru corect între sarcini cât mai variate necesită din partea voastră un anumit nivel de conştientizare şi o anumită disciplină. Blanchard susţine că managerii ar trebui să alterneze repartizarea unei sarcini de rutină, uşor de realizat, cu alocarea de cerinţe care provoacă intelectual şi necesită creativitate. În această privinţă cred că mai avem cu toţii de exersat până când vom reuşi să ajungem la echilibrul corect.