Managerii români, mici dictatori creativi
Cercetarea „Conducerea în organizaţii” s-a axat pe subiecte care dezvăluie un model actual despre cum ar trebui să fie un lider, model ce ar putea fi urmat de managerii de organizaţii aflaţi la început de drum în cariera lor, dar şi de alţi lideri interesaţi de îmbunătăţirea actului de conducere. Astfel, au fost abordate teme precum caracteristicile unei organizaţii de succes, calităţile unui conducător, definiţia liderului versus manager, precum şi conducerea tinerei generaţii de către manageri.
Conform răspunsurilor primite de la manageri cu experienţă de invidiat, unul dintre indicatorii de succes ai unei companii este imaginea pe care şi-o creează în comunitate, dincolo de profit, viziune, inovaţie, putere de adaptare şi învăţare. Programele de CSR şi preocuparea faţă de comunitate duc la formarea unei imagini de firmă serioasă şi valoroasă. De asemenea, un lider de succes este o persoană curioasă, dornică să înveţe lucruri noi şi are o inteligenţă emoţională şi empatie foarte mare.
„Prin acest studiu am încercat să surprindem o definire mai actuală a conducerii din organizaţii, împreună cu câteva opinii despre subiecte pe care le considerăm relevante pentru tot ce înseamnă actul conducerii. Definiţiile academice sunt mai generale, în schimb, cele ale practicienilor sunt mai legate de comportamente concrete, mai uşor de urmărit. Reputaţia celor intervievaţi şi experienţa cumulată a acestora de 319 ani în lucrul cu oameni este o garanţie a unor opinii pertinente, care merită urmate,” a explicat Dan Ionescu, Director Danis Consulting.
În ceea ce priveşte tânăra generaţie, liderii intervievaţi au avut opinii polarizate. Dacă unii îi văd pe tineri ca fiind „brici”, dinamici şi creativi, alţii îi consideră blazaţi şi debusolaţi. Cei mai mulţi respondenţi însă consideră că e rolul lor de lideri să se adapteze la noua generaţie, să îi înţeleagă mai bine şi să fie capabili să îi înveţe să devină profesionişti.
În studiul amintit, Danis Consulting şi-a propus să realizeze şi un portret al managerului român în comparaţie cu managerii străini, în special cei din cultura vestică (europeni sau nord-americani). Răspunsurile au fost oferite atât de managerii expaţi – cinci la număr, care au o experienţă medie de lucru în România de aproape 6 ani –, cât şi de managerii români. Creativitatea deosebită a managerilor români a fost susţinută cu vehemenţă mai ales de expaţi.
De asemenea, respondenţii au folosit pentru descrierea calităţilor managerilor români şi cuvinte precum inovativi, entuziaşti sau dinamici. Principala critică adusă acestora a fost slaba capacitate de a lucra în echipă. Mai în detaliu, aceştia nu ştiu să asculte, se grăbesc să vorbească, sunt mai orgolioşi şi subiectivi, iar dacă li se oferă destulă putere pot deveni mici dictatori. Uită să îşi respecte angajaţii şi le e teamă să îşi asume reponsabilitatea pentru deciziile luate. De asemenea, aceştia sunt mai expuşi la corupţie şi sunt mai interesaţi de rezultate imediate, neavând răbdare să construiască pe termen lung, atât din punct de vedere al organizaţiei, cât şi al relaţiei cu subordonaţii.