Toţi liderii trebuie să fie foarte atenţi la acest aspect crucial al afacerii lor

"Nu cred că la ora actuală un executiv care dorește să construiască / să conducă o afacere pe termen lung mai poate să ignore impactul social al business-ului sau. Chiar nu cred. Și mă bucură acest lucru, cu toate că nu știu dacă vorbim de o conștientizare a nevoii de integrare a impactului social în strategia proprie sau de exercitarea atenției față de acest subiect datorită presiunii externe (care poate veni de la head-office, de la parteneri, varii stakeholders, angajați, sau chiar constrângeri legislative etc.)", a precizat Mirela Nemţanu, CEO Hospice – Casa Speranţei, cea mai mare fundaţie de îngrijire paliativă din ţara noastră, pentru Revista CARIERE.

Ea mărturiseşte că i-ar plăcea să creadă că vorbim de o atât de adâncă înțelegere a nevoii de conștientizare a impactului social al propriilor acțiuni de business încât să se ajungă la o normalitate în ceea ce privește atenția acordată acestui subiect.

"Dar realitatea este că mai avem de parcurs ceva drum până vom ajunge la această normalitate. Dar până atunci… să apreciem tendința de creștere a atenției acordată acestui subiect. Pentru că da, asistăm la o prezența tot mai mare a politicilor de CSR (responsabilitate socială corporatistă – n.red.) la nivelul companiilor, nu doar la nivel declarativ, ci integrate în strategia companiei, asistăm la o creștere a gradului implicare a angajaților prin acțiuni organizate la nivelul angajatorului de voluntariat, asistăm la o tendința de creștere a interesului față de impactul social avut la nivelul comunităților în care ne desfășurăm activitatea curentă și din care facem parte în viață noastră de zi cu zi", a punctat Mirela Nemţanu.

De asemenea, ea mai reliefează faptul că executivii joacă un rol important în momentul în care analizează impactul social al businessului lor – acela de educare în direcția corectă, aceea a implicării sociale, a angajaților săi: "Cred că suntem datori cu toții să contribuim la o creștere a ceea ce se definește că charity education, zona în care România mai are foarte mult de recuperate și foarte multe lucruri de implementat. Dar avem speranța și încredere, în special în noile generații care mi se pare că sunt tot mai implicate, mai frumoase, mai dedicate și mai dornice să leave a mark”.

La rândul său, Iancu Guda, Director General al Coface Credit Management Services, ne-a precizat că este foarte important, ba chiar esenţial, ca executivii să se gândească și la impactul social al business-ului lor.

"Dacă o companie face doar bani, atunci este foarte săracă. Dacă un executiv își atinge doar bugetul și indicatorii de performanță, atunci este un simplu manager (de succes, ar spune boardul de directori). Dar un lider adevărat își depășește condiția, comfortul personal și al propriei companii. Dezvoltă oameni (noi generații de profesionsti), produse, concepte și programe care au un ecou puternic în societate, care construiesc un viitor mai bun. Tot ceea ce facem, la finalul zilei, ar trebui făcut pentru binele societății întregi și al mediului de afaceri în ansamblul sau. Maximizarea profiturilor pe termen scurt nu trebuie să rămână nicioadata prioritare unui scop social mai mare. Dacă se întâmplă așa, la un moment dat, compania respectivă va fi ștearsă de istorie!", ne-a spus Iancu Guda.

COMPANIILE ŞI RESPONSABILITATEA SOCIALĂ

Potrivit studiului Romania CSR Index 2017, companiile se interesează din ce în ce mai mult de implementarea programelor de responsabilitate socială. Nivelul de interes al companiilor a crescut ușor față de anul trecut. Acest avans se datorează în principal Directivei 2014/95/UE care impune companiilor cu peste 500 de angajați să publice informații non-financiare începând cu anul 2018.

O mare parte dintre companii continuă să se concentreze pe implicarea în societate, însă proiectele au devenit mai strategice în sensul că unele companii investesc de exemplu în educația profesională, încercând să-și găsească astfel forță de muncă calificată sau înalt-calificată.

Au crescut, de asemenea, investițiile în programe de CSR strategice, care presupun schimbări la nivel operațional, de exemplu instalații care ajută la eficientizarea consumului de resurse.

În plus, se conturează tot mai mult interesul pentru responsabilitatea culturală: campanii care ajută diverse comunități să-și păstreze tradițiile, proiecte destinate protejării patrimoniului cultural sau sprijinirea tinerilor artiști.

Iată principalele rezultate ale studiului:

– Indicatorul pentru care au punctat cele mai multe companii (60%) a fost reprezentat de programele de dezvoltare și protecție din comunitatea locală;

– 25% dintre companii au avut punctajul 0;

– Indicatorul pentru care nicio companie nu a obținut punctaj a fost auditarea raportului de CSR;

– 21% dintre companii dezvoltă programe de CSR strategic;

– Indicatorii care se referă la protecția mediului înconjurător au fost foarte slab reprezentați în indexul de anul acesta.