Şeful stă pe Facebook mai mult decât tine

Studiul demonstrează existenţa unei contradicţii: deşi managerii nu văd cu ochi buni faptul că angajaţii folosesc reţelele de socializare în scop personal în timpul orelor de serviciu, aceștia sunt primii care utilizează aceste reţele intensiv la birou. Specialiştii susţin că, zilnic, peste un miliard de oameni din întreaga lume folosesc reţelele de socializare. Acest obicei se practică şi la locul de muncă, unele studii dovedind că patru din cinci angajaţi utilizează aceste reţele în timpul orelor de serviciu.

Managerii, directorii şi cei care au funcţii de CEO sunt campioni la uzul reţelelor de socializare în scop personal în timpul orelor de serviciu, deşi critică făţiş această practică, observă Cecilie Schou Andreassen. Explicaţia pe care o sugerează ea e că aceştia petrec mai mult timp la birou, iar distincţia dintre timpul alocat muncii şi cel liber nu e atât de tranşantă ca pentru restul angajaţilor. „Probabil că pe ei îi îngrijorează reducerea productivităţii şi pierderile financiare care ar putea rezulta din faptul că angajaţii stau prea mult timp pe reţelele de socializare”, precizează Schou Andreassen.

Ea şi colegii ei sunt primii din lume care cercetează cauzele care ar putea explica atitudinile şi uzul în scop personal al reţelelor de socializare la birou.

Studiul a ajuns şi la alte concluzii. De pildă, tinerii folosesc mai mult reţelele în scop personal decât angajaţii mai în vârstă. Bărbaţii apelează mai mult la reţelele de socializare în scop personal decât femeile. Persoanele cu studii superioare sunt totodată cele mai active pe reţelele de socializare. Cum era de aşteptat, cei care nu au o relaţie stau mai mult pe reţelele de socializare decât cei care au.

„Reţelele de socializare joacă un rol mai important pentru cei care nu au o relaţie decât pentru cei care au”, detaliază Schou Andreassen. Cei cu studii superioare şi statut socioeconomic au mai multe şanse să fie familiarizaţi cu computerele decât cei mai puţin educaţi. Asta ar explica de ce primii sunt mai activi online. Totodată, mediul în care lucrează le dă ocazia să utilizeze reţelele de socializare în scop personal în timpul orelor de serviciu mai mult decât celor mai puţin educaţi. Situaţiile în care se regăsesc la muncă le furnizează mai multe ocazii de acest tip.

Persoanele extrovertite şi cele nevrotice sunt cele mai active în acest mediu. Explicaţia ar fi că „în timp ce persoanele extrovertite sunt la fel de sociabile ca în viaţa reală, cele anxioase preferă să comunice online decât să se afle faţă în faţă cu o altă persoană, situaţie care le stresează“, sugerează Schou Andreassen.

Oamenii ordonaţi, punctuali, de nădejde, bine organizaţi şi prompţi petrec mai puţin timp în reţelele de socializare. „Persoanele ordonate şi ambiţioase stau mai puţin pe net în scop personal, dar probabil folosesc intensiv webul pentru probleme legate de muncă în timpul orelor de serviciu“, opinează Schou Andreassen. ”Portretul robot al utilizatorului ideal care transpare din studiu e următorul: bărbat tânăr, bine educat şi burlac.”

„Concluziile studiului pot totodată fi interpretate în sensul că oamenii cu un statut socioeconomic semnificativ se tem mai puţin să-şi piardă slujbele decât cei cu slujbe mai puţin bănoase”, e de părere Schou Andreassen. „În plus, managerii şi persoanele din poziţii de conducere ar putea fi mai interesaţi de reţelele de socializare pentru a avansa în carieră”, afirmă cercetătoarea norvegiană.