Coaching-ul, incotro?
Ce mi se pare si mai interesant este diversitatea de sensuri si energia care se consuma in a explica sau a intelege ce inseamna acest proces. Normal, s-ar spune, pentru o metaprofesie in crestere care are nevoie de adepti si de practicieni. In acest sens, o intrebare de adaugat este legata de stadiul in care se afla la nivel mondial coachingul.
Recent, International Coach Federation (ICF), cea mai mare organizatie profesionala a coachilor, a publicat primele rezultate ale studiului periodic care urmareste sa ia pulsul profesiei. Voi trece in revista in continuare datele relevante din acest studiu.
ICF a inceput sa studieze nivelul la care a ajuns profesia in 2006, studiul de atunci oferind primele date despre raspandirea profesiei, pe baza raspunsurilor a peste 5.000 de coachi. Analizand retrospectiv anii dintre 2006 si 2012, profesia de coach se pare ca urmeaza un traseu distinct de cel al tendintei economice. Desi anii 2008 si 2009 au fost marcati deo incetinire a cresterii la nivel global, coachingul a continuat sa creasca. Studiul din 2011 nu face decat sa confirme acest lucru si pe un grup de respondenti si mai mare.
Cat de relevant e studiul? La prima vedere mi se pare destul de relevant. Spun asta uitandu-ma la cele 117 tari acoperite, la cei peste 12.000 de respondenti. Iata mai jos o harta a distributiei raspunsurilor, care ne indica si zonele unde coachingul are mai multi practicanti si e mai dezvoltat.
Mai este relevant si prin prisma faptului ca desi a fost initiat de ICF, s-au implicat intr-un efort colaborativ mai multe asociatii si organizatii profesionale din zona coachingului (EMCC, AC, IAC etc.). Colaborarea si implicarea lor a permis o extindere a cautarii raspunsurilor si o verificare a suprapunerilor de apartenenta ca membri ale unora dintre respondenti.
Acelasi efort si o metodologie la care ICF a colaborat cu firma PricewaterhouseCoopers a dus la estimarea numarului total de coachi in lume. Cum nu toti coachii sunt membri intr-o federatie iar unii sunt membri in doua sau mai multe, autorii studiului au estimat ca la nivel mondial avem aproximativ 47.000 de coachi din care aproximativ 41.300 (87 %) au clienti activi, ceea ce inseamna ca practica in mod curent. Nu imi dau seama daca aceasta cifra reprezinta mult sau putin, avand in vedere ca nu exista un precedent (coachingul are cam 20 de ani de cand exista in mod organizat). As parafraza unul dintre principiile Art of Hosting: sunt atatia coachi in lume cati e nevoie sa fie in acest moment.
Iata mai jos si distributia coachilor pe continente, care ne da o perspectiva asupra dimensiunii profesiei:
Se poate vedea usor ca numarul cel mai mare de coachi e in regiunile dezvoltate, unde veniturile sunt mai mari. Ce mi-a atras atentia este ca Europa are mare parte din coachii lumii (aproape 40 %). Un alt indicator masurat a fost raportarea numarului de coachi la total populatie. In acest caz, se distanteaza clar regiunile mai bogate (America de Nord, Europa de Vest si Oceania). Concluzia legata de cantitate: desi in prezent sunt multi coachi in tarile mai dezvoltate, economiile emergente vin din urma. Europa de Est si Asia e foarte posibil sa fie motoarele in viitor.
A doua tema cheie studiata a fost valoarea acestei piete? Cati bani se platesc pe piata de coaching? Cat castiga un coach, daca se poate face un asemenea calcul?
Raspunsul la intrebarile de mai sus e sub doua forme. Prima este cat castiga anual respondentii la studiu si aici s-a facut distributia pe regiuni dupa cum veti vedea mai jos. Pentru usurinta comparatiei, toate raspunsurile au fost convertite in dolari americani.
In intelesul tabelului, mediana este legata de distributia raspunsurilor, asta insemnand ca la nivel global coachii castiga in medie 47.000 $ pe an dar jumatate dintre ei castiga mai putin de 25.000 $ pe an si cealalata jumatate peste aceasta suma.
Uitandu-ma la datele tabelului remarc faptul ca Oceania (Australia si Noua Zeelanda) sunt tarile care genereaza cele mai mari venituri pentru coachi. La polul opus este Europa de Est, care desi e pe locul trei ca numar de profesionisti sta cel mai slab la capitolul venituri. Asta imi spune ca fie coachii nu reusesc sa se vanda suficient de bine (poate unii nu traiesc doar din coaching si atunci presiunea pe venituri din coaching e mai mica) fie unii isi subevalueaza munca sau clientii nu vad o valoare atat de mare in coaching (ceea ce ridica semne de intrebare legate de pregatirea si certificarea coachilor).
Pornind de la estimarile privind numarul de coachi care activeaza in lume si folosindu-se datele privind veniturile, autorii studiului au reusit sa calculeze “venitul” global pe care coachii il realizeaza.
Datele ne confirma inca o data tiparul: tari cu nivel de trai ridicat, cu cei mai multi coachi si veniturile cele mai mari. Europa de vest conduce, motivul fiind ca la nivel individual, coachii realizeaza cifre de afaceri mai mari decat in alte tari si sunt peste media mondiala.
In aceeasi categorie, participantii la studiu au declarat ca au avut cresteri de tarife sau de numar de clienti ori venituri, chiar daca vremurile nu par a fi cele mai prielnice. Sase din zece coachi au avut parte in ultimul an de o crestere a numarului de clienti, in timp ce tarifele au ramas constante (doar 1/3 din coachi au declarat ca au crescut tarifele). Daca ne uitam la regiuni, cea mai mare crestere este in America Latina iar la polul opus se afla Europa de Vest, avand cea mai lenta crestere.
Ultimul capitol interesant din studiu se refera la viitor, mai precis la temele pe care coachii le vad, pornind de la realitatea curenta. Una dintre ele este ca industria coachingului va continua sa creasca, asteptandu-se la un volum mai mare de sesiuni fara insa a aduce dupa sine o crestere de tarife. Asteptarea este mai degraba consolidata pe actualele date. Cei mai optimisti par a fi coachii din tarile care figureaza in partea de jos a clasamentului ca venituri sau numar de coachi, cu alte cuvinte cei care ar putea sa beneficieze de pe urma economiilor emergente in care isi ofera serviciile.
O alta tema interesanta este legata de provocarile pe care le are industria coachingului in prezent, aici detasandu-se slaba pregatire a unor coachi si confuzia legata de ce inseamna coaching. Ambele sunt probleme serioase care pot afecta dezvoltarea industriei, in sensul cresterii calitatii serviciilor si a raspandirii. Din punctul meu de vedere, lipsa unei educatii solide cu un trainer calificat si care are experienta cred ca este un factor major in dezvoltare si in perceperea coachingului de catre clienti asa cum este el.
Nu poti sa ai rezultate atata vreme cat tu esti un coach autodeclarat si ai facut o pregatire sumara. Una dintre ideile care pare sa prinda contur si este impartasita de peste 50 % dintre respondenti este ca profesia de coach sa devina reglementata. Americanii sunt mai putin entuziasti la acest capitol insa europenii sunt cei care manifesta dorinta.Procesul de autoreglementare a fost inceput prin initiativa comuna a ICF si EMCC de a cere CE sa permita autoreglementarea profesiei in UE.
Oportunitatile aflate la indemana coachilor in acest moment par sa fie o constientizare din ce in ce mai mare de catre clienti a beneficiilor coachingului si o credibilitate crescuta a datelor care demonstreaza ca recuperarea investitiei (ROI) este mai mare in cazul folosirii coachingului ca proces de dezvoltare personala. Desi e o profesie tanara, deja se aduna date consistente care atesta faptul ca procesul de coaching produce rezultate masurabile si clientii incep sa fie convinsi de asta.
In concluzie, profesia de coach confirma cresterea din ultimii ani si faptul ca nu a fost influentata negativ de declinul economic. Prezenta majoritara este in economiile dezvoltate insa cresterea cea mai mare vine din zonele emergente. In economiile dezvoltate se castiga bani mai multi insa in zonele in care profesia este la inceput se pare ca este mult spatiu de penetrare.
Viitorul este privit cu incredere de catre coachi care vad o crestere a volumului de munca si veniturilor pe aceleasi date financiare ca si in prezent. Conditiile pentru dezvoltarea si mai rapida si mai consistenta a profesiei sunt:
– gestionarea situatiilor in care avem de-a face cu persoane neinstruite care se autointituleaza coachi si prin practica lor altereaza calitatea procesului de coaching
– ajutarea clientilor sa inteleaga cat mai clar care sunt beneficiile pe care le pot avea din coaching (inclusiv documentarea acestora)
– reglementarea profesiei (este necesara sau nu?)
___________________________________________________________
Rares Manolescu, ACC
Human Invest