Noul Cod al muncii a intrat in vigoare. Vezi cele mai importante schimbari legislative

Inspectoratul Teritorial de Munca Bucuresti atrage atentia angajatorilor ca, incepand de luni, 2 mai, trebuie sa aiba in vedere noile prevederi ale Codului muncii prin care s-au stabilit noi sanctiuni contraventionale in cazul nerespectarii unor obligatii legale cum ar fi primirea la munca a pana la cinci persoane fara incheierea unui contract individual de munca, care, potrivit art.16 alin.1, se va pedepsi cu amenda de la 10.000 la 20.000 de lei pentru fiecare persoana identificata.

Potrivit noului Cod al muncii, si prestarea muncii de catre o persoana fara incheierea unui contract individual de munca se va pedepsi cu amenda de la 500 la 1.000 de lei. De asemenea, angajatorii risca sa fie sanctionati in cazul in care nu respecta obligatia de a tine evidenta muncii sau daca angajeaza fara certificat medical, amenzile variind de la 1.500 la 3.000 lei, aceeasi pedeapsa fiind prevazuta si in cazul nerespectarii prevederilor privind inregistrarea demisiei salariatului, informeaza Mediafax.

Controalele mixte pentru combaterea muncii la negru incep luni

Noua legislatie a muncii a introdus si raspunderea penala a angajatorului. Astfel, se sanctioneaza cu inchisoare de la unu la doi ani sau cu amenda penala primirea la munca a mai mult de cinci persoane, fara incheierea unui contract individual de munca si cu inchisoare de la sase luni la un an sau cu amenda penala, refuzul repetat de a permite accesul in spatiul unitatii a inspectorilor de munca sau de a pune la dispozitia acestora documentele solicitate.

Instanta de judecata poate stabili, in cazul constatarii savarsirii unor infractiuni, sanctiuni complementare cum ar fi: pierderea totala sau partiala a dreptului angajatorului de a beneficia de prestatii, ajutoare sau subventii publice, inclusiv fonduri UE gestionate de autoritatile romane pentru o perioda de pana la cinci ani, interzicerea dreptului angajatorului de a participa la atribuirea unui contract de achizitii publice pentru o perioada de pana la cinci ani.

Perioada de preaviz va fi de 20 de zile lucratoare in cazul concedierii pentru motive ce nu tin de persoana salariatului, 20 de zile lucratoare in cazul demisiei, pentru salariatii cu functii de executie si 45 de zile lucratoare pentru salariatii cu functii de conducere. Termenul de preaviz ce trebuie acordat de angajator este extins la minimum 20 de zile lucratoare, iar in cazul concedierilor colective, in cadrul stabilirii ordinii de prioritate la concediere vor prevala criteriile profesionale.

In perioadele de reducere a activitatii, angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere platite din care pot fi compensate eventualele ore suplimentare ce vor fi prestate in urmatoarele 12 luni.

In cazul in care programarea concediului de odihna se face fractionat, angajatorul are obligatia sa stabileasca programarea astfel incat fiecare salariat sa efectueze intr-un an calendaristic cel putin zece zile lucratoare de concediu neintrerupt.

Durata maxima legala a timpului de munca nu va putea depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare, iar munca suplimentara va trebui compensata prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia.

Prin intrarea in vigoare a modificarilor aduse Codului Muncii prin Legea 40/2011 se instituie obligatia incheierii contractului individual de munca in forma scrisa ca o cerinta ad validitatem, dar si dreptul angajatorului de a stabili obiectivele de performanta individuala si obligatia corelativa a acestuia de a informa salariatul cu privire la criteriile de evaluare a activitatii profesionale.

Angajatorii au obligatia legala expresa de a informa salariatul cu privire la fisa postului, iar perioada de proba va putea avea o durata de cel mult 90 de zile calendaristice in cazul functiilor de executie si 120 de zile calendaristice pentru functii de conducere, iar perioada maxima in care se pot face angajari succesive de proba este de 12 luni.

Modificari au fost facute si in cazul absolventilor institutiilor de invatamant superior, primele sase luni de la debutul in profesie fiind considerate perioada de stagiu. In cazul perioadei de proba, pe durata sau la sfarsitul ei, contractul individual de munca poate inceta exclusiv printr-o notificare scrisa, fara preaviz, la initiativa oricareia dintre parti, fara a fi necesara motivarea acesteia.

Alte modificari legislative

• Delegarea salariatului va putea fi dispusa pentru perioade succesive de maximum 60 de zile.

• Angajatorul confruntat cu reducerea temporara a activitatii va putea, in anumite conditii, sa reduca programul de lucru de la cinci la patru zile, cu reducerea corespunzatoare a salariului.

• Eliminarea restrictiilor privind posibilitatea angajatorului de a apela la agentii de munca temporara, pentru executarea sarcinilor precise si cu caracter temporar cu anumite exceptii, expres prevazute de lege.

• Marirea perioadei de incheiere a contractului individual de munca cu durata determinata, de la 24 la 36 de luni.

• Sporul pentru lucrul pe timp de noapte creste de la 15 la 25 la suta din salariul de baza daca timpul lucrat reprezinta cel putin trei ore de munca de noapte.

• Eliminarea conditiilor privind durata cursurilor si stagiilor de formare profesionala efectuate la initiativa angajatorului ce permiteau in unele cazuri recuperarea costurilor de catre angajator, astfel incat in viitor angajatorul si salariatul vor avea libertatea de a stabili prin act aditional la contractul individual de munca, drepturile si obligatiile acestora privind cursurile si stagiile de formare profesionala.

• In termen de 45 de zile calendaristice de la data concedierii, salariatul concediat prin concediere colectiva are dreptul de a fi reangajat cu prioritate pe postul reinfiintat in aceeasi activitate, fara examen, concurs sau perioada de proba.