Cum luptă Greenpeace cu nepăsarea și corupția din România

Procesul de educare e unul complicat și de lungă durată, iar pentru a deveni de succes are nevoie mai ales de implicarea activă a statului. Patricia Pușchilă, director executiv la Greenpeace România (organizație recunoscută mondial și prezentă în țara noastră încă din 2007), observă că, odată cu înmulțirea campaniilor inițiate de ONG-urile de specialitate și accesul tot mai ușor la informație, românii au devenit ceva mai atenți la problemele de mediu în ultimii ani. „Dincolo de aceste lucruri, au fost și numeroasele derapaje față de natură, puternic mediatizate în țară, astfel încât vorbim despre un mix de factori care ne-au sensibilizat pe toți cu privire la mediu”, remarcă ea.

Tinerii cu studii sunt românii cei mai interesați de soarta mediului

Chiar dacă „vârsta e doar un număr”, Patricia observă că cei mai receptivi la mesajele și campaniile promediu sunt tinerii educați care trăiesc în mediul urban. Aceștia sunt, de altfel, și cei mai predispuși să ia atitudine și să se implice când au loc derapaje ale autorităților. „Grija față de mediul înconjurător are la bază educația. Contează ce ai văzut în familie, ce ți s-a spus la școală și ce ai văzut în jurul tău, adică oamenii din apropierea fiecăruia și obiceiurile acestora”, explică activista.

CITEȘTE ȘI: Cine n-are angajați să-și caute pensionari!

Astfel, obiectivul din următorii ani este ca mesajele promediu să ajungă și la publicul mai puțin educat, care nu trăiește în mediul urban. Patricia Pușchilă povestește că Greenpeace – prin voluntarii organizației, colaborările pe care le derulează cu ONG-uri și diverși parteneri – susține anual proiecte menite să educe populația din țara noastră.

„De fapt, toată activitatea noastră are o componentă educativă. Fiecare efort de a educa e meritoriu, indiferent că vorbim despre o clasă primară dintr-un orășel izolat sau despre acțiuni cu tineri din marile orașe. Printre proiectele noastre importante în această privință se numără Ghidul voluntarului pentru protejarea pădurilor sau Energie verde pentru viitor curat, desfășurat la o școală gimnazială din Rovinari. Acolo, pe lângă cursurile oferite de voluntarii noștri, am echipat instituția cu panouri fotovoltaice, ca să dăm un exemplu concret despre cum se face tranziția către un viitor energetic bazat pe resurse regenerabile”, rememorează ea.

Patricia consideră că, pentru propagarea mesajelor-cheie către acea parte a populației din România (încă) neinteresată de mediu, este esențială implicarea în egală măsură a statului, a mediei și a persoanelor cu influență din comunitățile mici. „Nu mă refer aici doar la decidenții din sfera politică, ci și la mesagerii tradiționali, adică învățătorul și preotul”, completează ea.

Problemele la zi ale mediului din România: pădurile defrișate ilegal și calitatea aerului

Patricia a sesizat că, dintre numeroasele probleme cu care se confruntă mediul înconjurător din țara noastră, românii sunt atenți mai mult la tema pădurilor defrișate ilegal și la cea a calității aerului respirat. „În ultima vreme, se discută mai aplicat despre normele de poluare, ceea ce e îmbucurător. Dar mai avem destule de îmbunătățit. Spre exemplu, autoritățile mai au mult de lucru la elaborarea și implementarea legislației menite să protejeze rapid și eficient mediul, precum și la susținerea unor platforme unde oricine să poată verifica și contribui la buna desfășurare a lucrurilor”, adaugă ea.

Problema copacilor este una pe care Greenpeace, la fel ca și alte ONG-uri din România, încearcă de mulți ani s-o diminueze prin campanii de combatere a tăierilor ilegale.

CITEȘTE ȘI: Un fost sportiv de performanţă face bani din crearea de amintiri: „Sunt genul de antreprenor care munceşte cot la cot cu echipa lui”

În 2016, rezultatele au început să se vadă, remarcă Patricia Pușchilă. „În 2015, aveau loc, în medie, 96 de tăieri ilegale pe zi. Anul trecut, conform unui studiu făcut de noi, numărul a scăzut considerabil, datorită unor măsuri legislative care au vizat protecția pădurilor: au apărut sisteme informatice actualizate, prin care populația poate urmări fenomenul tăierilor ilegale și poate sesiza autoritățile (în 2016, 42% din totalul cazurilor de tăieri ilegale depistate au fost identificate de cetățeni), și a fost înăsprită legea sancțiunilor silvice.”

Însă anul 2017 a însemnat un pas înapoi pentru lupta împotriva defrișărilor ilegale, din două motive: relaxarea sancțiunilor silvice și tendința Ministerului Apelor și Pădurilor de a diminua transparența informațională, prin afectarea funcționării Inspectorului Pădurii, o aplicație mobilă care le permitea utilizatorilor să sesizeze eventuale tăieri ilegale de copaci. „Așa că, din păcate, e posibil ca fenomenul defrișărilor să ia din nou amploare”, concluzionează directorul executiv al Greenpeace.

Cum îi convingi pe români să folosească resursele regenerabile de energie

Unul dintre demersurile pentru care Greenpeace militează intens în România este viitorul energetic bazat pe resurse alternative, precum soarele și vântul. Cum pot fi sensibilizați românii în acest sens? Patricia Pușchilă spune că, și în acest caz, comunicarea permanentă este cheia succesului. Primul pas îl reprezintă semnalarea neajunsurilor și abuzurilor favorizate de sistemele actuale de energie. „Punem umărul, oferim expertiză și creăm condiții pentru ca ele să fie eliminate sau măcar minimalizate. Discutăm cu statul, facem campanii de informare a publicului sau evenimente tematice”, povestește activista Greenpeace.

Dar ea atrage atenția că educația nu are cum să prindă în absența curiozității, a dorinței de nou și de a fi conectat la realitate. „Acestea sunt condiții esențiale pentru a înțelege ceea ce pentru unii e deja evident: Pământul are resurse limitate, iar noi nu avem decât această casă. Dacă nu avem grijă de ea, viitorul e incert”, mai spune ea. De asemenea, Patricia a observat că multor români le e greu să iasă din rutină, să se rupă de concepte pe care le-au învățat de mici. „Ți se spune că fără cărbune o să mori de frig, că energia nucleară e esențială pentru mixul energetic. Dar aceste resurse tradiționale nu sunt sac fără fund și se vor termina la un moment dat. În plus, oamenii trebuie să înțeleagă că prelucrarea acestor resurse poluează.”

Mai mult, directorul Greenpeace avertizează că majoritatea termocentralelor din România sunt spre finalul perioadei lor de viață, iar statul trebuie cât mai repede să investească în formele alternative de energie. „Termocentralele de la noi sunt instalații vechi, care nu respectă standardele de mediu europene, iar pentru conformarea lor la standarde ar fi nevoie de investiții astronomice, care nu sunt justificate. Norocul e că avem o țară cu o climă care favorizează folosirea resurselor alternative.”

Oamenii cu putere de decizie reprezintă cel mai mare pericol pentru mediul din România

Vizavi de relația Greenpeace și a altor ONG-uri de mediu cu statul, Patricia Pușchilă spune că este una cu suișuri și coborâșuri, aflată mereu în schimbare. De altfel, ea mărturisește că oamenii cu putere de decizie reprezintă cel mai mare pericol pentru mediul din România. „Mai precis, lipsa de viziune a celor care trebuie să ia decizii și să implementeze programe de protecție a mediului, precum și corupția.”

Patricia consideră că tocmai de asta e esențial ca românii de rând să se implice tot mai mult în protejarea naturii. „Ei mai trebuie să știe că implicarea nu înseamnă neapărat o contribuție financiară, ci și orice mic gest care poate nu pare să însemne mare lucru. Timpul dedicat unei acțiuni de voluntariat, cunoștințele personale sau profesionale puse în mișcare pentru realizarea unui proiect sau chiar buna intenție. Toate sunt importante.”

Educaţie pentru mediu încă din şcoala primară

În tot acest peisaj cu bune și rele, ce e de făcut pentru creșterea unor generații mai atente cu natura și, implicit, un viitor mai sigur pentru mediul înconjurător? Pe de-o parte, directorul executiv de la Greenpeace consideră că e nevoie de transparență și de puterea comunității. „Noi, spre exemplu, desfășurăm diverse programe de voluntariat (iar numărul celor care se implică benevol e în creștere) și întâlniri lunare la care se discută despre realizări și activități viitoare. Absolut oricine se poate înscrie – atât online, cât și cu ocazia evenimentelor la care participăm – și da o mână de ajutor.”

Pe de altă parte, Patricia Pușchilă spune că educația pentru protecția mediului trebuie să înceapă încă din școala primară și să fie gândită în așa fel încât să trezească interesul puștilor. „Nu e nevoie despre preluarea unui sistem din alte state europene, ci mai degrabă despre introducerea unor noțiuni elementare, care să evolueze treptat și într-o manieră interesantă pentru elevi de vârste din ce în ce mai mari. Dacă plantăm o sămânță și îi oferim condiții potrivite, ea va crește și va face flori mai târziu. Doar așa vom avea generații protectoare și inovative benefice pentru mediul înconjurător”, încheie activista.

Articol preluat din numărul 240/septembrie 2017 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici.