Turismul viitorului va fi un război informațional
Abia odată cu intrarea țării noastre în UE cetățenii români au devenit cu adevărat consumatori de turism. „Atunci am început să abordăm destinațiile dorite, la prețurile dorite. Tot atunci au apărut timid primele încercări de organizare a vacanțelor pe cont propriu și primele produse online”, își amintește Ciprian Enea, consultant în turism.
Turismul de azi, accesibil pentru clasa medie
Din acel moment, lucrurile au evoluat. În ultimii 10-15 ani, digitalizarea a schimbat complet industria turismului, pe tot globul, și implicit viziunea românilor despre ce înseamnă planificarea unei vacanțe reușite. „Astăzi, suntem în perioada în care nu mai există turism offline. Totul este online. S-a terminat etapa în care turistul mergea pe bulevard din agenție în agenție, le studia pe toate, apoi dădea încă o tură la cele selectate, iar în final alegea una. Acum are posibilitatea să se documenteze în timp real, după care să cumpere și să plătească rapid”, explică Ciprian.
Evoluția tehnologică a facilitat și apariția instrumentelor care le ușurează viața turiștilor. De la sistemele de rezervări pentru bilete de avion și cazare până la companiile aeriene low-cost, care acoperă tot mai multe destinații, sau platformele de feedback. „Au apărut inclusiv home based agents, agenți de turism care lucrează de acasă, precum și agenți de turism virtuali, care, prin comenzi vocale, caută cele mai bune soluții de transport și cazare și îți creează pachetul turistic de care ai nevoie”, spune Traian Bădulescu, consultant și scriitor de turism.
Toate acestea au creat o concurență puternică în piață, iar marele beneficiar al acestei lupte este chiar turistul, care acum are acces la servicii mai convenabile și mai responsabile decât în urmă cu 20-30 de ani. „Turistul vrea cel mai bun raport calitate-preț, garanția serviciilor, siguranță maximă pe tot ce înseamnă «produse turistice» pe care le primește la destinație. De-asta, un agent bun de turism va oferi un preț cel puțin la fel de mic (dacă nu mai mic) decât ar obține turistul în orice condiții”, explică Ciprian Enea.
Ce oferă cele mai populare platforme de turism
Răzvan Pascu, consultant marketing turistic, face o listă ale celor mai cunoscute și mai utilizate instrumente online pe care le folosesc turiștii. „Vârful e asigurat de platformele clasice de rezervări, fie ele hoteliere, fie de bilete de avion. Booking, spre exemplu, continuă să crească și să se detașeze de orice potențial concurent. În egală măsură se dezvoltă platformele de feedback, precum Trip Advisor, unde într-un cadru mai puțin formal te pui la curent nu doar cu informații despre destinații sau hoteluri, ci și cu cele legate de obiective turistice, locuri care merită vizitate, evenimente etc.”
Și platformele de shared economy, precum Airbnb, au produs ecou în piața turismului, adaugă Răzvan Pascu. „Acestea funcționează precum un site de booking hotelier tradițional, însă au la bază principiul «sharing» și listează imobile gestionate de persoane particulare. Mai ales tinerii sunt interesați de acest tip de servicii. De asemenea, platformele de social media împrumută multe dintre caracteristicile celor deja menționate. Pe Facebook, de pildă, poți face rezervări la un anumit hotel, îți spui părerea referitoare la destinații, locuri de cazare sau cafenele, iar astfel contribui la imaginea serviciilor turistice. Spre exemplu, compania aeriană KLM a anunțat de curând că permite rezervarea biletelor de avion pe Facebook.”
Pe deasupra, Traian Bădulescu precizează că turiștii folosesc tot mai des platformele care compară în timp real tarifele și le oferă pe cele optime sau, în cazul transportului, asigură cele mai rapide și mai eficiente conexiuni. În plus, Google Street View joacă azi un rol important în evaluarea și alegerea viitoarei destinații turistice. „Turiștii de azi călătoresc virtual și se familiarizează cu diverse locuri sau orașe. Există filmări cu drone, vizite virtuale 3D ale unor obiective ori webcamuri instalate în diferite puncte turistice”, explică consultantul.
Turiștii români: mai grăbiți, mai critici, dar predispuși să cadă în capcane
Cu atâtea opțiuni la dispoziție, ce s-a schimbat în comportamentul și în așteptările turiștilor din țara noastră? Traian Bădulescu menționează că, în primul rând, aceștia sunt tot mai grăbiți în a-și rezerva produsul turistic. „În același timp, turiștii au devenit mult mai precauți. Își aleg cu atenție din ce în ce mai sporită agenția cu care lucrează sau furnizorul de servicii”, spune el. Această grabă a turiștilor se traduce prin folosirea aproape exclusivă a smartphone-ului pentru informare, ceea ce înseamnă că agențiile de turism, hotelurile și transportatorii trebuie să se adapteze mereu ca să rămână competitivi. Practic, furnizorii care nu au site-urile optimizate pentru acest tip de device își pierd clienții și dispar treptat din piață.
Răzvan Pascu remarcă faptul că turiștii de azi au devenit tot mai critici, deoarece așteaptă să primească mai mult pentru ceea ce plătesc. „Dacă înainte recomandările familiei și ale prietenilor cântăreau considerabil în alegerea unei destinații sau a unei cazări, acum configurează sistemul valoric review-urile străinilor sau ale utilizatorilor social media. Turiștii oferă mult mai ușor feedback negativ atunci când se simt nedreptățiți, și sunt tot mai rezervați atunci când oferă feedback pozitiv.”
Pascu mai spune că, datorită accesului nelimitat la informație, în prezent nu mai există „prezumția de nevinovăție” pentru turiști. „Dacă alege greșit agenția, turistul este vinovat în egală măsură cu aceasta. Nu mai poți spune: «Nu am știut!» sau «Nu am avut alternativă!». Astăzi, când au informația la un click distanță, turiștii nu mai sunt condiționați decât de propriile decizii. Iar dacă singurul criteriu de alegere e prețul, atunci nu trebuie să te aștepți la servicii sigure și de calitate.” Totodată, el atrage atenția și că, impresionați de atâtea promoții fantastice și prețuri reduse, turiștii pot cădea ușor în capcană. „Se pot alege cu vacanțe prezentate mai frumos decât sunt în realitate sau chiar să rămână și cu banii dați, și fără vacanță”, avertizează consultantul.
Locurile neconvenționale, la modă printre români
Cu informații și „unelte” la îndemână, din ce în ce mai mulți români caută singuri vacanțe în locuri extreme, la care nu visau în urmă cu 20-30 de ani. „Oamenii vor tot mai des să ajungă în locuri apropiate de Oceanul Arctic sau de Antarctica, spre exemplu. De asemenea, zonele aflate la mare altitudine – ca Nepal sau Tibet – reprezintă provocări actuale pentru turiștii români”, spune Ciprian Enea.
Această tendință se datorează 100% evoluției digitale, consideră Răzvan Pascu. „Românii sunt tentați să încerce experiențe și culturi noi datorită promovării intense a acestora în online. Totodată, remarc o tendință de răzvrătire, în sensul că vor să fie diferiți, să se detașeze de ce au cunoscut sau au văzut până acum. Spre deosebire de părinții lor, milenialii nu caută vacanțe «la băi», «la mare» sau «la munte», ci experiențe.”
Înclinaţia oamenilor spre zone mai puțin convenționale, de care se fereau acum ceva vreme, se explică și prin faptul că, peste tot în lume, comunicațiile sunt din ce în ce mai facile, după cum remarcă Traian Bădulescu. „Există tot mai multe locuri cu conexiune Wi-Fi, iar informațiile circulă tot mai repede.”
City break-urile și turismul de nişă, la mare căutare
Totodată, era tehnologică a dezvoltat anumite forme de turism care nu existau (sau existau, dar cu puțin succes) cu decenii în urmă. Spre exemplu, city break-urile, care au luat avânt odată cu apariția companiilor de zbor low cost. „Biletele de avion ieftine au generat un număr mare de pachete pentru destinațiile tip city break. Apoi, a apărut o categorie de turiști – seniorii – care preferă vacanțele de tip circuit, organizate. Sunt circuite care pleacă din România și se duc în toată lumea, de la fiordurile din nordul Europei până în Țara de Foc. De asemenea, croazierele au câștigat teren. Există un tip de public profesionist, interesat de astfel de vacanțe. E comod să meegi în croaziere, pentru că ajungi dintr-un oraș în altul dormind, pur și simplu, fără să faci efort”, spune Ciprian Enea.
La rândul lui, turismul de nișă a crescut considerabil. „Mă gândesc la turismul rural, agroturismul, cicloturismul, oenoturismul și altele. Vacanța nu mai înseamnă doar destinația, ci și ce poți face acolo. De altfel, prevăd o scădere a turismului «de la sine», construit pe obișnuințele omului care, motivat de confort și speriat de riscul unor medii noi, alegea aceeași destinație an de an”, explică Răzvan Pascu.
Și Traian Bădulescu remarcă creșterea turismului tematic, de la cel culinar până la cel automobilistic sau vitivinicol. „Într-o ușoară scădere este turismul de shopping, pentru că românii nu mai merg undeva special pentru cumpărături”, completează consultantul.
Cum va arăta turismul viitorului
În condițiile în care tehnologia nu stă pe loc, ba dimpotrivă, evoluează accelerat, turismul va continua procesul de digitalizare. „Vor fi tot mai multe aplicații pentru servicii de nișă, extrem de personalizate. Aplicațiile de pe telefon te vor cunoaște perfect, îți vor face propuneri care ți se potrivesc, în funcție de buget, numărul de membri ai familiei, obiceiurile tale de navigare sau de călătorie. Va fi economie și mai mare de timp, într-o bază de servicii uriașă”, arată Ciprian Enea.
El mai spune că, în această piață, cine va reuși să livreze cele mai bune informații, customizate și în timp util, va câștiga acest „război informațional”. „Dincolo de aplicații însă, vor rămâne oamenii care vor testa granițe. Vor încerca să creeze noi trenduri, să ofere altceva. Nu știu în ce zonă se va mai construi, dar societatea se va împărți în două. Cei mai mulți vor folosi aplicațiile, dar vârful de lance va căuta variante. Vom descoperi noi plăceri, abordări sau satisfacții turistice. Pentru că, până la urmă, turismul înseamnă terapie, iubire, posibilitatea de a descoperi, de a interacționa și de a deveni un om mai conectat”, încheie Ciprian Enea.
Articol preluat din numărul 242/noiembrie 2017 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici