Punctul de cotitură. Experiențele care ne redefinesc și ne reinventează viața (II)

Aliz Kozsa – Business Mentor & Business Strategist Inward Business Mentorship, Dragoș Iliescu – psiholog, Universitatea București, fondatorul platformei de testare independentă BRIO.ro, Simona Gherasim – Coach Acreditat PCC (Professional Certified Coach) de către International Coach Federation (ICF), Georgeta Dendrino – Managing Director Interact, Eugen Dumbravă – psiholog, Managing Partner HabaR Consulting, Mihaela Sofrone – sociolog Universitatea București, Anne Pleșuvescu – medic, coach și trainer Inner Chordsvorbesc din experiența lucrului lor cu oamenii, ca urmare a acompanierii diverșilor lideri în procesele lor de consiliere și coaching, din cazuistica și studiile cu care au intrat în contact, din experiența personală.

***

Simona Gherasim (foto), specializată în coachingul sistemic alături de Alain Cardon, susține că formulele de redefinire pe care le-a întâlnit au avut ca numitor comun conștientizarea personală, urmată de asumarea și apoi transformarea cu intenție clară. Formele concrete sunt foarte variate: participarea în programele de dezvoltare oferite de companie, alegerea de a lucra cu un mentor coach sau psihoterapeut, intrarea într-un proces de depășire a limitelor fizice prin antrenament și participarea la maratoane, expediții temerare, participarea la călătorii inițiatice în diverse zone ale lumii, participarea la workshopuri și retreaturi de dezvoltare personală, participarea și inițierea în practici spirituale sub îndrumarea unui maestru, alegerea bruscă de a face ceva ce și-a dorit de mult. De obicei, un lider alege o combinație de modalități de redefinire. „De exemplu, lucrez cu clienți care, pe lângă programul individual de coaching, participă la workshopuri de dezvoltare personală cu diferiți experți internaționali (Tony Robbins, DeMartini, Robin Sharma), au o practică spirituală, participă la călătorii inițiatice în diverse locuri cu încărcătură spirituală (Peru, India, Sedona, Brazilia). Unii lideri aleg să își ofere un an sabatic pentru a-și accelera procesul de redefinire, alții simt că nu au nevoie să se rupă complet și o fac concomitent cu continuarea activității profesionale.”

Singurătatea liderului de cursă lungă

Georgeta Dendrino (foto), managing director al Interact, companie de training și consultanță cu o prezență de 20 de ani pe piața din România, spune că, în ultimii ani, a auzit foarte des oameni spunând că vor să facă și altceva. „În general, sunt oameni care au lucrat ani buni într-o multinațională și care, la un moment dat, vor să schimbe, vor să devină propriii șefi. Ori vor să dea ceva înapoi comunității, să ajute, să își lase amprenta într-un fel. Sau au o senzație tot mai adâncă de singurătate și atunci se implică în mai multe proiecte, în mai multe activități extra-job.” Georgeta este absolventă a programului Executive Master in Coaching and Consulting for Change de la INSEAD. Pe lângă implicarea sa în proiecte de dezvoltare și implementare a strategiei, ea oferă programe de executive coaching pentru clienți, așadar se confruntă deseori cu acest fenomen de „turning point”. „Vorbim, de fapt, despre niște anxietăți existențiale ale oamenilor (femei sau barbați). Prima e libertatea – toți vrem să avem mai multă libertate; mulți lideri visează să fie antreprenori, dar acest vis planează undeva în mintea lor pentru mult timp. Iar această nevoie nu e specifică doar României, este a liderilor la nivel global. Apoi e teama de singurătate – omul este un animal social; nu ne place să fim singuri. Liderii însă sunt foarte singuri. Nevoia de a face o diferență, de a ne aduce contribuția la ceva mai valoros, mai consistent, de a lăsa ceva în urma noastră ne face să căutăm mai adânc în potențialul nostru. Alte persoane vor să dea ceva înapoi altora, să ajute și atunci se implică sau întemeiază ONG-uri, merg să țină cursuri pentru copii, adolescenți, studenți.”

Dr. Anne Pleșuvescu (foto), medic, coach și trainer certificate, speaker la Inner Chords România, ea însăși adeptă a filozofiei tibetan-budiste, care petrece câte o lună pe an în Nepal, consideră că e vorba mai degrabă de contexte în care oamenii se redefinesc. „Cei pe care îi cunosc și s-au redefinit au făcut-o pentru că trăiau un context mult prea stresant. Stresul este o percepție și un factor motivator pentru redefinire. Motivele pentru care oamenii percep stresul vin, în principal, din faptul că ceea ce fac nu se potrivește cu ceea și cu cine sunt la acel moment. În viziunea mea, există două categorii: prima îi adună pe cei care s-au redefinit, dar care au muncit o perioadă determinată în contexte de job foarte bine plătite, dar percepute ca stresante. Au ales să facă acest compromis doar pentru un timp deoarece știau exact încotro este misiunea lor, dar aveau nevoie de resurse financiare. A doua categorie a ieșit din joburile stresante pentru că pur și simplu acești oameni nu mai puteau să ducă stresul sau pentru că au fost dați afară. În perioada în care au stat fără job au cântărit bine ceea ce aleg să facă și au acționat în consecință”, subliniază Anne Pleșuvescu.

Dragoș Iliescu (foto),psiholog, consideră că majoritatea acestor experiențe de reinventare merg către sfera socială sau sfera care are „tracțiune” , „market pull”. „Reprezentările sociale despre ce e bun, drept și dezirabil se modifică în timp și e normal ca ele să influențeze și zona spre care se îndreaptă antreprenorii. Ce e cool la acest moment? Știi bine că tot ce e verde, bio, sănătos și natural, tot ceea ce e legat de sănătate și de educație e cool. Copiii sunt cool. Tot ce e legat de creativitate e de asemenea cool. Nu e de mirare așadar că aceste zone sunt cele către care se îndreaptă majoritatea alegerilor de acest tip.” (Va urma)

Articol preluat din numărul 243/decembrie 2017 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici.