Irina Budrina: “Unde se întâlnesc culturile? Culturile se întâlnesc în oameni! Prin oameni!”

Aceasta este doar una din întrebările la care am provocat-o să ne răspundă pe Irina Budrina – autoarea cărții "Multiculturalism – United in Diversity: A Romanian Perspective". Lansată la editura Tritonic, în colecția Sens, cartea are la bază experiența personală a autoarei, care trăiește, de 14 ani în România și care a observat, de-a lungul acestei perioade, modul în care persoane din diferite culturi interacționează cu românii în situații precum cele întâlnite în mediul de business.
Cum arată cultura managementului în România și care sunt particularitățile metodelor de negociere și de management al timpului? Ce pattern-uri de business networking și de comportament cultural există? Cum sunt privite problemele de gen și fenomenul "femeilor în afaceri"? "Multiculturalism – United in Diversity: A Romanian Perspective" analizează toate aceste aspecte și nu numai în cele 33 de capitole care includ situații inspirate din viața reală și care aduc în dezbatere aspecte esențiale ale comunicării interculturale. Scris in limba engleză, volumul se adresează, cu precadere, străinilor care vin în România în scopuri de business, dar și românilor care doresc să se "priveasca în oglindă" și să învețe mai multe despre comunicarea interculturală.
***
S-a născut la Vladivostok – punctul terminus al căii ferate transsiberiene. Deși Irina se află de atâția ani în România, totul este un perpetuu început pentru ea. Am de-a face cu o persoană cu o diplomă în filologie engleză la Universitatea din Vladivostok, care în plus şi-a finalizat studiile MBA la Universitatea din Moscova. De asemenea, are o diplomă de merit în psihologie la Universitatea de Stat din Moscova, "posedă" cursuri pre-MBA la Centrul pentru studii globale de business, Paris, şi are un executive MBA la Temple University din Japonia.

"Iniţial mi-am început educaţia în Rusia, apoi în sistemul american, japonez, francez combinat cu cel britanic. În România am predat cursuri de leadership în cadrul programului de masterat de la Academia de Studii Economice", spune Irina Budrina. Tot inițial, sosirea ei în România a fost legată de viața personală. Apoi, Irina a constatat că a fi în România reprezintă mai multe provocări. Provocările unei ţări în care iniţiativele sunt greu de susţinut, mai ales de către femeile care deţin…tupeul de a face ceva constructiv. Apropo de cursurile de leadership din cadrul ASE, Irina povesteşte că atunci când a ajuns în România studenţii săi nu erau prea comunicativi, voiau ca ea să le explice tot. Acum, aceştia au început să aibă initiative. "Când ajungi într-o ţară străină, trebuie să împarţi ceea ce ştii cu mediul local, să vezi care sunt cererile locale. Spre exemplu, în România mi-am dat seama că nu este uşor să lucrezi cu oamenii, le e teamă să întrebe şi să aibă iniţiative. La început vorbeam mai mult despre economia din Rusia în cadrul cursurilor de la ASE. Mai târziu m-am concentrate mai mult pe studii de caz din companiile cu prezenţă autohtonă".
De-a lungul timpului, Irina Budrina s-a implicat în organizarea a diverse evenimente cu profil cultural sau de caritate, iar în 2008 a fost numită, pentru un an, preşedinta Asociaţiei Internaţionale a Femeilor – IWA (organizaţie independentă, non-profit, înfiinţată în 1978, la iniţiativa soţiei ataşatului cultural al SUA în România, Evelyn Zivetz, pentru a promova prietenia între femeile din toată lumea).
Irina consideră că un punct forte al rădăcinii energiei este faptul că este femeie: "Femeile se descurcă pentru că sunt mai sensibile…. În rest învăţ. Nu voi înceta niciodată să învăţ!", spune Irina înainte de a începe să răspundă la întrebările legate de cartea sa.

***
De ce acum și de ce Multiculturalism? Mă refer la de ce acum această apariție a cărții și de ce această titulatură? Desigur, este de înțeles contextul international al temei, totusi de ce? Și de ce ai simțit nevoia să adaugi la titlul Multiculturalism – United in Diversity A Romanian Perspective?

Această carte reprezintă rezultatul a 7 ani de muncă! Inițial a fost scrisă ca o serie de articole (33 mai exact), într-o revistă online de afaceri. Fiecare articol a fost un răspuns la întrebările ridicate de expații pe care i-am instruit în acești ani cu privire la România, respectiv cum să se adapteze cultural și profesional în această țară. Ideea de a pune aceste articole împreună, ca un manual pentru școli de afaceri și companii a venit anul trecut – toate articolele au fost editate, unele cazuri noi adăugate, introducerea a făcut pentru ca structura să fie complete, cartea a fost publicată. Potrivit feedback-ului cititorilor – chiar în timp! Fenomenul multiculturalismului nu este nou în România, există multe naționalități care trăiesc și lucrează aici, dar această carte prezintă o atitudine mai matură față de acest fenomen: cum să lucrăm împreună și să împărtășim valori culturale diferite, cum să facem diferențele culturale surse de învățare și explorare, nu obstacole sau conflicte.
O parte a titlului este "O perspectivă românească" – România fiind o cultură etnocentrică, văzând alte națiuni prin prisma proprie. Am descris diferite situații de afaceri prin compararea culturilor românești și a altor culturi, analizând intențiile și pașii lor, oferind răspunsuri și soluții.

Multe persoane aleg să plece în călătorii de descoperire a altor culturi, acestea afectându-le propria identitate culturală. Dar unde și cum se întâlnesc, de fapt, culturile?

Unde se întâlnesc culturile? Culturile se întâlnesc în oameni! Prin oameni! Și cu ajutorul oamenilor! Culturile pot fi o definiție, o listă de tradiții, valori și ritualuri. Sau culturile pot fi o platformă de interacțiune, de împărtășire și de învățare!

Dintre capitolele cărții, toate interesante de altfel, mi-a atras atenția capitolul despre “doing business à la grecque in Romania”…Mi se pare o perspectivă interesantă. De ce à la grecque?

Pentru a răspunde la această întrebare, voi folosi un extras din carte. Investițiile grecești au o istorie îndelungată în România, Grecia fiind printre primele țări care au investit în România după revoluția din 1989. România a fost întotdeauna atrăgătoare pentru greci, deoarece ambele țări împărtășesc foarte puternice legături istorice, sociale și culturale și oameni de afaceri de origine greacă au trăit și au prosperat în România de secole. Proximitatea geografică a celor două țări și mărimea potențialului României este unul dintre motivele esențiale pentru afacerile din Grecia.
Principalele sectoare în care oamenii de afaceri greci au investit în România sunt telecomunicațiile, băncile, asigurările, bunurile imobile, industria alimentară și comerțul.
În această parte a cărții compar stilurile de conducere utilizate de ambele națiuni, precum și calitatea educației și a statutului în mediul de afaceri, bogăția și legătura. Grecia este o cultură tactilă, grecii își manifestă adesea farmecul, dar sunt negociatori serioși și dezbateri calificate. Restul îl puteți citi în carte!

Un alt capitol care mi-a reținut atenția este “Humor in Romania: from survival method during communism to ice-breacker in business”. Mi se pare o abordare inedită…Aceea de a releva că poporul roman a rezistat cu umorul în perioada comunistă, iar acum poate folosi umorul ca “armă“ în business. Spun bine?

Romanii sunt, prin natura lor, iubitori, calzi, ospitalieri, jucători, cu un simț înnăscut al umorului, uneori condimentat cu ironie. Umorul este, de asemenea, o parte comună a culturii de afaceri românești. În România, umorul a fost și este totuși foarte apreciat. Unii oameni spun că a fost o modalitate de a supraviețui trecutului comunist. A fost legat de sistemul de valori al națiunii, educație și fundal. Umorul este parte a personajului românesc, care include și o apreciere perfectă a absurdului. Acesta poate fi exprimat în mod spontan, într-un stadiu diferit de relații de afaceri. Este un instrument de a cunoaște mai bine oamenii, de a stabili o comunicare mai bună și de a netezi greutățile din echipele la locul de muncă.

La un moment dat abordezi în carte inovația frugală! Mi-a plăcut această combinație de termeni și, dacă poți, în afara reperelor cărții, să explicit pentru cititorii noștrii cum este cu această inovație frugală?

Titlul complet al acestei părți este "Inovația frustrantă sau inversă. Făcând mai mult și mai puțin într-o abordare interculturală ", ceea ce înseamnă" a face mai mult cu mai puțin ", această abordare a fost implementată cu ajutorul proiectului" “Autovehicule românești de la o companie franceză pe autostrada germană ". Pentru a oferi masina la un preț foarte scăzut, compania a urmat o abordare riguroasă de design-cost. Masina este alcătuită din mai puține părți decât mașina medie occidentală și este fabricată din oțel tradițional într-un proces de asamblare intensivă a forței de muncă într-o țară cu costuri reduse cum este România.

Companiile internaționale care doresc extindere s-au mutat pe piețele emergente (România fiind una dintre ele). Dar dacă vor să reușească pe aceste piețe, companiile trebuie să înțeleagă că vor trebui să-și schimbe abordarea față de inovație. Pentru majoritatea companiilor din piețele occidentale, inovarea înseamnă dezvoltarea de noi produse cu resurse mai avansate. Dar pe piețele emergente precum România, unde produsele lor trebuie să apeleze la milioane de oameni care nu au milioane, companiile vor trebui să aplice o inovație frugală sau inversă atunci când această inovație determină scăderea prețului la un nivel pe care consumatorii dezavantajați din punct de vedere economic îl simt accesibil. Această accesibilitate este, de asemenea, susținută de o calitate de ultimă oră.

Când vom vedea cartea tradusă și în română? De ce ai preferat să o publici întâi în engleză?

A fost scrisă întâi în limba engleză, deoarece primii cititori erau străini, care doreau să afle mai multe despre România. Dar acum tot mai multe companii românești doresc să se vadă prin ochii străinilor. Au numit deja această carte "oglinda magică" – magică în sensul că îi va ajuta să analizeze să vadă cine sunt și să lucreze mai aproape cu alte culturi.

A început procesul de traducere a acestei cărți în limba română. Sper să termin acum, în martie și să public în aprilie. Vor fi folosite mai multe simboluri tradiționale românești pentru copertă, pentru a arăta influența stereotipurilor și a generalizării în fiecare cultură.
Astăzi, succesul companiilor și organizațiilor și companiilor românești din România se bazează din ce în ce mai mult pe transferul și schimbul de informații, cunoștințe dincolo de granițele organizaționale și culturale. Pe măsură ce colaborarea, comunicarea și încrederea câștigă importanță și, pe măsură ce fluxurile de cunoștințe și procese devin factori de succes din ce în ce mai critici, rolul indivizilor – oamenii care lucrează în România – în medierea între și în interiorul culturilor devine vital pentru performanța afacerilor!