„Obsesia” viralului, sau ce înseamnă popularitatea și care e știința din spatele fiecărui hit
Asta spune Simon Kinberg, producătorul filmului “Marţianul”, scenarist şi producător pentru filmele din seria X-MEN, despre “Creatorii de hituri. Știința popularității într-o lume distrată (Hit Makers: The Science of Popularity in an Age of Distraction)”, scrisă de Derek Thompson.
Cu ce avem de-a face? Cu un tip în vârstă de 31 de ani, senior editor la The Atlantic, care contribuie regulat la podcastul NPR Here and Now, este invitat frecvent în emisiunile posturilor de televiziune CBS şi MSNBC și a fost desemnat pe lista Forbes 30 Under 30 și 140 Best Twitter Feeds. Acesta este „omul nostru”, Derek Thompson, ale cărui articole îmbină cultura pop cu psihologia, sociologia și politica, punându-le într-un context de obicei istoric. „Imaginea” poate fi înțeleasă sau nu, totul depinde de capacitatea de înțelegere și de viziunea cititorului.
Ce vrea Derek să demonstreze? Că viralul, celebritatea peste noapte, popularitatea incomensurabilă, de necuprins, nu apar de nicăieri. Că, atunci când nu suntem atenți, putem fi „prinși“ în vârtejul de a deveni fani fără voie, industria publicitară având grijă să ne atragă prin „temiriceuri” de neegalat. Mecanismele care pot face din lucrurile banale hituri par simple, dar nu sunt. Deoarece, potrivit lui Thompson, trebuie să existe un echilibru între neophilia (dorința pentru nou) și neophobia (teama de nou).
Una dintre cele mai interesante idei din cartea sa face referire la punctul de pornire al unui produs sau serviciu care urmează a avea succes. Autorul oferă drept exemple Tinder și Facebook. Punctul lor comun este că au pus în evidență niște comunități deja existente după care s-au extins.
La un moment dat, spre finalul cărții, Derek Thompson introduce în ecuație puterea unei rețele (sociale, bineînțeles). Îl citează pe Ryan Leslie, un compozitor care a lucrat cu Puff Diddy, care a spus că cei pe care îi cunoști (și cei care îți promovează produsul/serviciul) sunt mai importanți decât produsul sau serviciul în sine.
Una peste alta, volumul analizează ce înseamnă popularitatea și care e știința din spatele fiecărui hit, fie că e vorba despre muzică, pictură, filme sau media. Derek Thompson dezvăluie mecanismele nevăzute prin care produsele culturale ating cote inimaginabile ale succesului: de la arta impresionistă la Facebook, de la Disney la blockbusterele de la Hollywood, de la rock-and-roll clasic la muzica lui The Weeknd. Dintre poveștile care uimesc în volumul lui poate fi menționată cea a lui Gustave Caillebotte, pictor și colecționar din Franța secolului al XIX-lea. Chiar dacă numele probabil nu îți spune nimic la o primă citire, Caillebotte este cel care a transformat în capodopere o serie de picturi impresioniste (semnate de Monet, Degas și Renoir) doar pentru că au făcut parte din colecția sa personală controversată. Și, desigur, mult mediatizată.
Probabil că, după ce o să citești cartea, vei ajunge la concluzia la care am ajuns și eu: această lucrare este un hit, iar celebritatea și-a câștigat-o tocmai prin ceea ce demonstrează! Sau demitizează?!
Unele dintre „lucrurile” investigate de Derek Thompson în cartea sa:
• motivele pentru care Facebook este cel mai important ziar al lumii moderne;
• modul în care criticii publicităţii au anticipat ascensiunea lui Donald Trump;
• legătura secretă dintre atractivitatea programelor postului ESPN şi refrenele memorabile ale cântăreţului The Weeknd.
Articol preluat din numărul 241/octombrie 2017 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici.