Laurent Pfeffer și vinul lui cu charme de Belle Époque, parfum de orhidee și gust de vară românească

Cu atenție la detalii, respect pentru natură și credință în autenticitate și în puterea vinului de a crea relații și momente speciale.

Așa a început și așa va continua povestea Catleya. O poveste cu charme de Belle Époque, parfum de orhidee și gust de vară autentic românească, ce ascunde printre rânduri și dealuri o istorie de secole, destine de excepție și prietenii ce depășesc granițele locului și timpului.

O poveste ancorată într-un tărâm mitic, imortalizat în scrierile sale de Marcel Proust, în istoria zbuciumată a unui secol marcat de măriri și decăderi, dar și în viața tumultoasă a unui prinț român, Anton Bibescu. El a fost cel care a hotărât să transforme cele mai frumoase și însorite dealuri de lângă Severin într-o plantație de viță de vie cu soiuri nobile și, ajutat de un agronom francez, să dea vinurilor sale calitate și renume. Și a reușit, în doar câțiva ani, vinurile de la Corcova ajungând să fie preferate în cele mai elitiste cercuri din Paris.

Un incendiu și cele două războaie și-au pus însă amprenta asupra moșiei, dând start inevitabilei decăderi. În 1948, domeniul a fost confiscat de comuniști și, treptat, a devenit o ruină.

În căutarea gloriei apuse

Zeci de ani mai târziu, pe dealurile de la Corcova începe însă să picure din nou apă vie, iar renașterea poartă, și de această dată, semnătura unui agronom francez – Laurent Pfeffer. A ajuns la Corcova în 2007 și, împreună cu cei doi asociați, fratele său Dominique Pfeffer și un prieten bun Frédéric Vauthier, a decis să redea domeniului faima de altădată, când elita franceză era fascinată de calitatea vinului obținut pe moșia prințului Bibescu, imortalizat și el, de același Proust, în personajul principal din romanul În căutarea timpului pierdut.

În căutarea gloriei apuse și din dorința de a consolida punți între trecut și viitor, exact din această capodoperă literară s-au inspirat cei trei atunci când au decis numele și marca – Catleya – adică orhideea aleasă de Marcel Proust ca simbol al iubirii. Și cum altfel, când iubirea față de natură, de vin, de profesie, de România este ceea ce le-a ghidat fiecare pas și fiecare hotărâre importantă ce i-a adus tot mai aproape de dealurile de lângă Severin.

Un francez care rescrie istoria

Născut în Versailles, cu studii de specialitate în Bordeaux, Laurent Pfeffer este primul dintre cei trei asociați care a luat contact cu România. Se întâmpla în 2003, la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Bujoru, într-un stagiu de practică de patru luni. O perioadă pe care o descrie ca fiind extrem de interesantă și în care a avut suficient timp să intuiască potențialul viticol al țării noastre. A fost atras de istorie și cultură, iar bucătăria tradițională l-a fascinat. La Stațiune s-a ”întâlnit” pentru prima dată și cu vinul românesc, o experiență ” surprinzătoare și amuzantă”.

În 2007 s-a întors la Dealul Bujorului, decis să rescrie povestea vinului românesc de calitate. Destinul l-a îndreptat însă către Corcova, unde a descoperit trecutul incredibil al acestei podgorii. A decis să se stabilească aici și să înființeze domeniul Catleya.

Între dealurile Corcovei și-a construit și casa, devenită apoi ”acasă” pentru toată familia sa, soția, franțuzoaică, tot agronom de profesie dar specializată în protecția mediului, și cele două fiice, născute în România. Fetele învață înt-o școală din Motru și folosesc perfectul simplu ca niște veritabile oltence. Pentru ele, Franța este sinonim cu vacanță, bucurie și multă iubire!

Povestea lor și a licorii nobile de Corcova vă propun s-o descoperim în acest nou interviu din seria Work Life Choices, un proiect susținut de ASCENDIS și Revista CARIERE.

Ești născut în patria vinului, într-o țară cu o tradiție îndelungată în cultura viței de vie. Și totuși, ai ales România. De ce? Ce ți-a oferit țara noastră atât de important, încât să decizi să te desăvârșești profesional, să-ți cultivi propria vie și să-ți deschizi propria afacere aici?

Ca parte a studiilor mele în viticultură și oenologie la Bordeaux, am terminat, în 2003, un stagiu de patru luni la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Bujoru, situat la 80 km nord de Galați. Cu această ocazie, sub îndrumarea directorului tehnic al acestui centru, prietenul meu Nicolaie Bîrliga, am descoperit România, cultura, istoria ei și am putut aprecia tot potențialul acestei țări și mai ales potențialul pentru producerea vinurilor de calitate.

Din această experiență s-a născut ideea de a reveni în România pentru a căuta un terroir potrivit pentru producția de vinuri de mare calitate și pentru a crea un domeniu viticol.

Pentru francezi, vinul este sinonim cu eleganța, finețea, bunul gust, iar preparea lui e o artă. Cel puțin așa vedem noi, din afară. În România, deși și relația noastră cu vinul se pierde în negura timpului, iar vitivinicultura a fost dintotdeauna o ramură importantă a agriculturii, în anii de comunism și imediat după, tendința a fost de producție în masă, de cantitate în detrimentul calității. Tânăr student când ai venit prima dată în țara noastră, cum ai găsit industria românească a vinului?

În 2003, tot la Târgu Bujor, am descoperit 2 moduri de a produce și de a degusta vinul, care nu se practica la noi în Franța:

– producția de vinuri roșii demi-seci și demi-dulci și, în general, consumul de vin alb sau roșu cu un rest de zahăr

– consumul de șpriț de vară și șpriț de iarnă.

În Franța, majoritatea vinurilor, mai ales vinurile roșii sunt seci și este un dispreț să pui apă în vin. De aceea, pentru mine a fost ceva surprinzător și amuzant.

În paralel, erau deja câteva vinuri de calitate pe piață și odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, se simțea că urmează să se întâmple ceva frumos cu producția românească de vin. Și, într-adevăr, din 2007 au apărut tot feluri de proiecte noi de crame, cu investitori străini, ajutați de fonduri europene, și cu o nouă viziune bazată pe calitate.

Care a fost primul gând, prima reacție când ai gustat vinul românesc? Îți amintești unde s-a întâmplat prima ta întâlnire cu acesta?

La Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Bujoru, cu dl Director Nicolaie Bîrliga la un grătar cu mici!

Și în ceea ce privește obiceiul de consum există diferențe. Dacă, pentru francezi, vinul pare că hrănește inspirația, pentru foarte mulți români, mai degrabă dezleagă limba. Cum ți se pare consumatorul român de vin? În anii, deja mulți petrecuți în România, ce crezi, s-a rafinat acest obicei?

Da, în Franța vinul face parte din cultura gastronomiei și are o poziție primordială.

În schimb, în România, relație cu vinul este mai intimă, din cauza faptului că încă mai există (la noi în Franța a dispărut total) tradiția și plăcerea de a face vin de casă, și, în general, cu struguri hibrizi. Iese cum iese, dar, în general, este „cel mai bun vin”!

Dar tendința se schimbă și din ce în ce mai mulți oameni caută și cumpără vinuri făcute de crame românești cu standarde internaționale.

Dar cultura vinului, la modul general, cum simți că s-a schimbat în acești ani?

Se bea din ce în ce mai multe vinuri premium, seci, bine asociate cu mâncarea de lângă.

Să ne întoarcem la aventura ta românească și începuturile ei, de această dată prin prisma laturii personale a vieții. Când și cum ai decis că pentru cursa Franța – România vei cumpăra doar bilet dus?

În 2007, după ce m-am stabilit la Corcova.

Povestește-mi despre familia ta…

Soția mea este franțuzoaică. A fost de acord să vină în România cu condiția de a găsi un job. Și-a găsit repede, la Bucuresti, și a venit în 2008.

Cât de greu a fost să-ți convingi soția să te însoțească în aventura de la Corcova?

A lucrat 10 ani la București și decizia ei de a veni la Corcova s-a concretizat când am terminat renovarea clădirii pentru crama noastră.

Ce profesie are ea? Cât de implicată este în afacere?

Este agronom cu specializare în domeniul mediului. Din 2019, se ocupă de partea administrativă și financiara a companiei.

Ce s-a schimbat în momentul în care au venit pe lume copiii?

Fetele noastre s-au născut în România, la București, în 2012 și 2014. Ce s-a schimbat… s-a întărit voința mea de a îngriji natura și mediul înconjurător pentru generațiile viitoare. De aceea, din 2021, am început demersurile de certificare în agricultura ecologică prin organism acreditat.

Ele vorbesc românește?

Da, mai bine decât noi, și cu perfect simplu, ca niște olteance adevărate!

Ce formă de învățământ urmează fetele?

Fetele merg la o școală generală din Motru, unde învață în limba română.

Cât de legate sunt de Franța? Dar de România? Pentru ele, ce înseamnă, practic, acasă?

Acasă înseamnă clar casa noastră de pe dealul de la Corcova. S-au născut și au crescut în România. Însă Franța este țara familiei (bunici, mătuși, unchi, verișori etc.) și este sinonim cu vacanță, bucurie și multă iubire!

Cum vi se pare bucătăria românească?

Bucătăria româneasca este foarte gustoasă și mesele festive în România sunt o experiență de neuitat!

Se spune că, în Franța, vinul ”însoțește” mâncarea. Ai ținut cont de aspectul acesta când ai decis ce soiuri de struguri să cultivi?

Pe domeniul Catleya au fost plantate 7 soiuri de struguri: 5 roșii (Fetească Neagră, Syrah, Cabernet Sauvignon, Cabernet Franc, Merlot) și 2 albi (Fetească Albă și Fetească Regală). Am ales soiuri în funcție de condițiile climatice și pedologice ale regiunii, în așa fel încât să fie potrivite pentru a produce vinuri de calitate.

Prezintă-mi ferma: Câte hectare are via?

Avem în total 14.5 hectare de vie, plantate pe coline orientate spre est sau sud.

Ce tehnologie de prelucrare folosești?

Încercăm să intervenim cât mai puțin în procesul de prelucrare a vinului, în așa fel încât să respectăm tipicitatea soiurilor și terroirul. De exemplu, fermentațiile alcoolice și malo lactice sunt realizate cu drojdii și fermenți sălbatice, pe care le regăsim natural pe struguri.

Ce vinuri produci?

Producem trei game, de la vinuri fructate la vinuri mai complexe.

Gama Freamăt propune cupaje moderne și proaspete, ideale pentru serile de vară.

Gama Perfect Simplu este o gamă de vinuri monovarietale, gândite și vinificate pentru a scoate în evidență tipicitatea fiecărui soi: Syrah, Cabernet Franc și Fetească Neagră.

Gama Epopee este o gama compusă dintr-un vin alb și un vin roșu, produse din cei mai buni struguri, în cantitate limitată, doar în anii excelenți. Astfel obținem niște vinuri gastronomice, complexe, structurate, cu o gamă largă de arome plăcute și cu un potențial mare de învechire.

Care e în medie producția anuală de vin? Unde și cum o comercializezi?

Producția este de aproximativ 60.000 sticle pe an și este comercializată majoritar în HORECA, prin distribuitorii cu care colaborăm în România și în Franța. Vindem și online prin shop-ul nostru www.catleyawines.com.

Ce deosebește vinul tău de toate celelalte vinuri din regiune?

– Lucrăm în agricultură ecologică.

– Toate deciziile luate de la bun început de când am replantat via noastră au fost gândite pentru calitate: portaltoi care conferă o vigoare mică la soi, densitatea de plantatie mare pentru a crea o concurență între vițele de vie, sistemul de susținere înalt pentru a avea o suprafață foliară mare.

– Toate vinurile roșii sunt vinificate cu drojdie sălbatică, ce se regăsește pe struguri.

Povestește-mi puțin și despre casa voastră… unde e situată, cum arată, cât de departe este de fermă?

Am construit o căsuța din lemn în mijlocul viei, sus pe deal, pe un mic platou ascuns.

Priveliștea este superbă.

Am vrut să știu asta deoarece, în ultimii ani, e o tendință printre viticultori de a-și extinde afacerea și într-un domeniu conex, turismul. Iar românii chiar răspund bine ofertelor de a-și petrece vacanța, weekendul sau pur și simplu o zi la o podgorie. Tu ce părere ai despre turismul viticol?

Din 2019, primim și noi grupuri pe tot parcursul anului la crama din Domeniul Catleya, și mai ales în timpul recoltării, când amatorii pot participa la recoltare și pot face singuri vinul. Anul trecut am construit un foișor de degustare în mijlocul viei, o structură ușoară, semideschisă, realizată în întregime din lemn. Astfel, din aceasta vară, oferim degustări în inima podgoriei.

Se spune că fiecare vin are o poveste. Unde a început povestea vinului tău? Cum va continua? Ce planuri de viitor ai?

A început după anul 2007, când împreună cu Frédéric Vauthier și Dominique Pfeffer am pornit dezvoltarea domeniului Catleya. Primul pas a fost să replantăm vița de vie pe vechile pământuri ale prințului Anton Bibescu.

Povestea Catleya este strâns legată de istoria viticolă și culturală a locului. Prințul Anton Bibescu a moștenit la Corcova un domeniu de peste 2.000 de hectare de teren agricol, podgorii, livezi și păduri și și-a dezvoltat podgoria până a ajuns la 100 de ha. Astfel, în plină perioadă de Belle Époque, Bibescu, Marcel Proust și prietenii lor degustau la Paris vinurile de Corcova, în timp ce evocau florile de păr din acest loc mitic.

Între Marcel Proust si Anton Bibescu s-a dezvoltat o prietenie foarte puternică, care a durat mai mult de douăzeci de ani, ba chiar Bibescu a inspirat unul dintre personajele principale din romanul În căutarea timpului pierdut. În această capodoperă literară a lui Marcel Proust, orhideea Catleya este simbolul iubirii.

Pentru că evocă atât frumusețea, cât și plăcerea timpului regăsit, parfumul îmbătător al florii sau al unui vin, Catleya lui Proust reflectă întocmai experiența sinestezică pe care o simți atunci când deguști unul dintre vinurile noastre.

Cum va continua: ca și până acum, cu atenție la detalii, respect pentru natură și credința în autenticitate și în puterea vinului de a crea relații și momente speciale. Suntem conștienți de responsabilitatea pe care o avem: vinul nostru este liantul conversației, al bucuriei și timpului regăsit între prietenii care îl gustă.

Zece. Pe repede înainte.

Vin roșu, rose sau alb?

Roșu.

Sec, demisec sau dulce?

Sec.

Vinul de top de la Catleya…

Epopee Roșu.

Cel mai bun vin (altul decât al tău) românesc…

Feteasca Neagră de la Galicea Mare.

Cel mai bun vin franțuzesc…

Chateau Lucas de la Lussac Saint Emilion.

Ce mâncare tradițională românească se potrivește cel mai bine vinului tău preferat…

Sarmale!

Mâncarea franțuzească preferată…

Fructe de mare.

Și vinul asociat…

Un Freamăt alb de la Catleya.

Locul din Franța de care ți se face des dor …

Munții Alpi, cu peisajele frumoase și grandioase.

Cel mai frumos loc din România…

Vârful lui Stan la Băile Herculane.

---

Oamenii Catleya

Laurent Pfeffer

Inginer viticol și oenolog instruit la Bordeaux, Laurent a descoperit România cu ocazia unui stagiu efectuat în podgoria Dealul Bujorului.

După ce a realizat potențialul viticol din România a decis, sub influența lui Frédéric Vauthier, să se reîntoarcă în 2007 pentru a căuta terenuri propice cultivării cu viță de vie.

Destinul l-a îndreptat către Corcova, unde a descoperit istoria incredibilă a acestei podgorii. A decis astfel să se stabilească aici pentru a înființa o plantație viticolă și a fonda domeniul Catleya.

Frédéric Vauthier

Proprietarul Château Lucas din Lussac Saint-Emilion (Bordeaux) cu o suprafață de 20 de ha, Frédéric reprezintă a optsprezecea generație de producători de vin de pe acest domeniu.

În 2007, s-a aruncat în aventura viticolă românească prin intermediul lui Laurent Pfeffer, în care avea încredere deplină.

Cu o experiență solidă de mai bine de 15 ani, atât în vie, cât și în cramă, el este cel care a sugerat orientările tehnice ce se regăsesc în domeniul Catleya.

Dominique Pfeffer

Specialist în vânzări în domeniul informatic, coach personal și de echipă, amator de vinuri, a fost sedus imediat de proiectul Catleya.

Dominique a descoperit România cu ocazia unei călătorii în vederea găsirii unui teren, fiind imediat cucerit de șarmul multiplelor fațete ale acestei țări.

El participă la promovarea vinurilor atât în Franța, cât și în străinătate.

 

Foto credit: Cătălin Georgescu