Eduard Carol Novak: „Am devenit antreprenor ca să-mi pot finanța participarea la paralimpiade”
S-a antrenat singur în ciclism, doar cu informații de pe internet, și a devenit antreprenor pentru a-și putea finanța singur visul de a participa în competiții sportive paralimpice.
Nimic nu l-a deturnat de la visul de a rămâne campion – nici suferința, nici ignoranța unei societăți care nu înțelege acest gen de travaliu sportiv cu totul special.
Experiența celor două paralimpiade la care a participat l-a inspirat în a pune bazele primei academii de ciclism din Europa de Est, la Miercurea Ciuc – Novak Cycling Academy.
A creat singur toată infrastructura și le-a asigurat sportivilor pregătirea pe care și-ar fi dorit-o pentru el în tinerețe, dar de care nu a avut parte.
Paralimpicul autodidact s-a transformat într-un adevărat mentor și lider pentru tinerii cicliști pe care îi învață să fie campioni, dar, mai ales, oameni de calitate.
Cum e viața dv. de fiecare zi?
Pot spune că am o viață plină și că o folosesc la maximum. Când sunt acasă, mă trezesc la 6.45, o ajut pe soția mea cu pregătirea micului dejun și a copiilor pentru școală. O duc pe fiica mea la școală, apoi lucrez la birou până la 9.30, după care, antrenament până la ora 14.00, lucru până la ora 17.00, iar seara învățăm cu copiii sau ne relaxăm în familie. Dar călătoresc foarte mult pentru serviciu sau pentru competiții.
Ce vă motivează cel mai mult în sportul pe care îl practicați?
A fi cel mai bun este motivația principală într-o competiție importantă, însă la alte concursuri faptul că pot concura și reușesc să obțin rezultate bune și cu cicliști valizi mă motivează.
Sportul îți influențează întreaga existență fiindcă îți imprimă un stil de viață foarte diferit față de cel al unei persoane obișnuite. Toată ziua se învârte în jurul antrenamentului și al pregătirii.
Care a fost cea mai potrivită încurajare pe care ați primit-o vreodată?
Încurajarea o primesc din partea familiei și este permanentă. Dacă nu ai în spatele tău pe cineva care să te sprijine permanent, este foarte greu să faci față provocărilor la nivel mare.
Cine sunt eroii care vă inspiră?
Copil fiind, eram inspirat de Ivan Patzaichin și de Nadia Comăneci. Am vrut să devin campion olimpic, erou, așa cum au ajuns și ei. Cred că atunci a contat și a avut efect acest lucru. Acum am respect pentru mulți sportivi mari, însă nu pot să spun că mă inspiră foarte mult. Pot să îi numesc pe Roger Federer și Fabian Cancellara, sportivi care au avut o carieră de succes constantă și durabilă.
Ce le-ați spune adulților care refuză să facă sport, mișcare, doar fiindcă le este lene?
De obicei, începem să respectăm sănătatea noastră doar când trebuie să mergem la medic. Este târziu deja. Sportul te revigorează și te face să te simți mai bine chiar dacă îți este lene înainte. Pentru mine, sportul este nr. 1 în viață. Îl consider un mod de trai sănătos prin care îți cureți organismul de toxine.
Care e cea mai mare dorință a dv.?
Am obținut tot ce am vrut în viață. Am câștigat tot ce se putea în sport, am o familie frumoasă, m-am realizat și pe plan social, și financiar. Momentan, cel mai important obiectiv este să mă retrag din sport de pe podiumul olimpic de la Tokyo și să îmi scriu cartea.
Cum reușiți să treceți peste faptul că atât de mulți oameni integri din punct de vedere fizic se plâng din orice efort?
Cred că acei oameni au trăit foarte ușor, fără a face eforturi în viață, nu sunt antrenați, iar când întâmpină greutăți cedează. Eu consider că nu totdeauna este bine să avem tot… să ni se dea tot. Trebuie să avem tot timpul visuri și scopuri și să ne luptăm pentru ele. Astfel devenim mai puternici.
Cum reușiți să treceți peste toate obstacolele?
Tocmai datorită faptului că de mic copil am avut un vis mare – cel de a deveni campion olimpic. Am crezut în el timp de 30 de ani și, indiferent de obstacol, am găsit calea de a trece peste el.
Care este trăsătura de caracter care vă place cel mai mult la dv.?
Faptul că sunt un luptător, ambițios și funcționez bine la stres. Îmi creez așteptări și, uneori, chiar stres. Mă motivează și am altă putere de lucru. Îmi plac oamenii, îmi place să-i ajut și să le influențez viața în mai bine. Fiindcă mulți nu văd calea bună în viață.
Care este cea mai mare neîmplinire personală?
Faptul că nu reușesc nicidecum să lucrez mai bine pe calculator. Am făcut multe greșeli în viață, cauzate de influențe ale unor activități sau de consecințele acestor activități. Am câștigat medalia de aur în ciclism abia după trei olimpiade fiindcă a trebuit să experimentez efectiv acest sport. Dacă aș fi avut echipa și cunoștințele din 2012, aș fi câștigat și în 2004, și în 2008.
Dar nu am devenit campion olimpic conform unei scheme standard; a trebuit să îmi creez propiul meu sistem ca să pot ajunge unde am ajuns.
Ce vă face să mergeți mai departe?
Credința de a nu renunța niciodată. Dar această deviză nu ar funcționa dacă nu aș crede în succes sau dacă nu aș crede în scopul pentru care vreau să îl ating. Totul se decide în suflet.
Cum treceți peste momentele în care spuneți „nu mai pot”?
Iau o pauză și analizez de ce am ajuns aici și ce se poate face mai bine. Dar nu renunț până nu încerc toate variantele posibile. Doar dacă efortul merită și scopul este important pentru mine.
Care este starea dv. de spirit obișnuită?
Nu sunt o persoană calmă. Tot timpul îmi umblă mintea la ce pot să fac și cum să fac mai bine. Îmi place câteodată să mă relaxez, că obosesc și eu. Nu aș putea să stau două zile fără să nu fac nimic. Urăsc weekendurile, mai ales duminica. Mă simt bine când fac lucruri.
Ce înseamnă un lider?
Un lider ar trebui să vadă calea benefică pentru toți și să o arate echipei sale. Trebuie să țină sub control situația și să fie cu un pas înainte tot timpul.
Cum ați vrea să vorbească lumea despre dv.?
De bine. Aș dori să mă respecte în primul rând ca om, abia apoi pentru cariera mea.
Care este imaginea dv. despre fericire?
Familia, iubirea în familie, liniștea sufletească. Lucruri simple, valabile pentru o viață. Dacă pot să fiu și campion, pe lângă toate astea, este perfect!
Cine este persoana din viața dv. pe care o apreciați cel mai mult?
Soția mea. Îi datorez foarte mult pentru că după accident a fost alături de mine, m-a ajutat să îmi reclădesc viața și să îmi ating visul de a deveni campion olimpic.
Care este cea mai mare extravaganță pe care v-ați permis-o?
Mașina mea. Călătoresc foarte mult și e pentru mine un obiect de lucru. Are 360 cai-putere. Cred că ne potrivim.
Ce talent/ abilitate v-ar fi plăcut cel mai mult să aveți?
Sunt foarte dinamic și nu iau în serios problemele. Cred că asta ajută în multe situații.
Dacă ar fi să schimbați un singur atribut al dv., care ar fi acesta?
Aș dori să fiu mai organizat. Dar nu poți fi și dinamic, și organizat. Așadar, caut să lucrez cu oameni organizați.
Care este bunul dv. cel mai de preț?
Medalia de aur de la Olimpiadă și patinele cu care am patinat ultima dată.
Care credeți că e culmea disperării?
Să nu ai familie, să nu ai pe nimeni lângă tine.
Care este ocupația/pasiunea dv. favorită?
Să organizez, să dezvolt. Dar îmi place și să pescuiesc, și să mă uit la ciclism.
Ce prețuiţi cel mai mult la prietenii dv.?
Loialitatea și respectul.
Care este cel mai mare regret al dv.?
Că am pierdut foarte multe concursuri fiindcă nu au fost oameni în jurul meu care să mă ajute și să mă îndrume.
Ce înseamnă eșecul pentru dv.?
Să pierzi pe cineva drag, în care ai încredere, din cauza greșelilor tale.
Ce nu știe nimeni despre dv.?
Faptul că mai am multe de făcut în viață.
