Sa previi, mai bine decat sa vindeci

E nevoie de fler in predictia unor probleme fara explicatie clara

Bogdan Cocora,General Manager S&T Romania

Estimez ca efectele imediate ale imprumutului facut de guvern la FMI vor fi restabilirea increderii si a stabilitatii de care are nevoie mediul de afaceri din Romania, care trebuie considerat intr-un context european si mondial. Ratingul de tara, stabilitatea cursului de schimb si a altor indicatori macroeconomici se vor ameliora neindoielnic, generand premisele unei activitati de business mai apropiate de normal. Activitatea economica din Romania depinde intr-o foarte mare masura de pietele externe, fiind putin influentata de consumul intern. In aceasta situatie, un calificativ mai bun privind riscul de tara inseamna un numar potential mai mare de comenzi si mai multe investitii.

Din moment ce valoarea imprumutului este mai mica decat rezerva valutara a Bancii Nationale, iar imprumutul nu se adreseaza consumului, nu ma astept la consecinte dramatice in urmatorii doi-trei ani. Exista alternativa ca acesta sa fie partial consumat, dar rambursarea lui nu ar trebui sa creeze probleme in contextul unei relansari economice mondiale asteptate.

Semnale care anticipau criza au existat inca de la inceputul anului 2008, dar putini au vrut sa le ia in considerare. Si nu vorbesc despre liderii de companii care au fost concentrati pe cresterea propriului business, ci despre analisti si firmele specializate in evaluari. Cred ca acele firme specializate in rating si analistii din banci au esuat lamentabil in previzionari si pentru asta ar trebui sa suporte niste consecinte.

Activitatea de business are, desigur, o componenta de anticipare, pornind de la cele mai banale exemple: cat sa produc, cu ce pret sa vand? In majoritatea cazurilor, anticiparea are astazi o baza stiintifica si informationala.

Administrarea unui business se studiaza si este bine fundamentata pentru a reduce surprizele. Datoria unui lider este sa ia decizii documentate tehnic si economic, dar in discutie intervine si flerul, predictia unor probleme fara o explicatie clara, directa. Dar si aici ne bazam pe informatia acumulata prin experienta si care ne ajuta sa luam deciziile rapid chiar daca, aparent, fara toate elementele necesare.

IT-ul nu este un business special, ci este similar cu altele in care produsele si serviciile se imbina pentru a rezolva o problema a clientului care sa-i creasca acestuia eficienta activitatii. Anticiparea posibilelor probleme dintr-un proiect este absolut necesara pentru a preveni cheltuielile excesive sau chiar esecul. Anticiparea corecta a unor elemente economice, cum ar fi rata de schimb valutar, cresterea de preturi din partea furnizorilor sau cresterile de costuri pe piata muncii sunt alte exemple valabile in orice tip de business.

Particularitatea business-ului in care activam este data de relatia pe care o stabilim cu clientii nostri si de impactul pe termen lung al tehnologiei IT adoptate, asupra unei companii. Putem spune ca, in baza contractelor incheiate, problemele lor sunt transferate catre noi, in calitate de parteneri furnizori de tehnologie. Mai ales atunci cand sunt luate in calcul tehnologii de varf. Suntem nevoiti sa evaluam toate efectele asupra proceselor de afaceri ale clientului si sa ii oferim acestuia garantia unui efect pozitiv asupra performantelor sale de business.

O problema continua pentru orice companie o reprezinta cresterea absoluta si din punctul de vedere al cotei de piata. Si in acest caz anticiparea se bazeaza pe informatii, pe studii de piata, pe experienta proprie si cea acumulata de altii. La momentul infiintarii, in urma cu 15 ani, firma pe care o conduc furniza in principal echipamente IT. Anticipand corect cerintele pietei pe termen lung si potentialul de profitabilitate al diferitelor segmente ale activitatii firmei, am mizat pe cresterea serviciilor specializate cu valoare adaugata ca prim vector de crestere. Anul 2008 a demonstrat ca am avut dreptate – a fost primul an in care veniturile obtinute din servicii au devenit majoritare.

Una dintre "legile" lui Murphy spune ca "atunci cand ceva rau se poate intampla, atunci se si intampla". In business, poate fi o forma de scuza pentru greselile de anticipare a situatiilor dificile. Un bun manager are insa datoria sa analizeze toate variantele – cele probabile si cele mai putin probabile – si sa isi construiasca scenarii pentru fiecare. Astfel, sansa de a fi surprins de unele dintre ele este mult mai mica.

Decizia si rezultatul ei depind de calitatea informatiei

Radu Mustatea, Director general, Astra Asigurari

Intr-o oarecare masura, efectele imprumutului la FMI pot fi anticipate: principalele efecte prognozate sunt cresterea stabilitatii cursului de schimb euro-leu si scaderea dobanzilor (in principal datorita scaderii riscului de tara). Ambele ar trebui sa aiba consecinte benefice asupra sectorului financiar in general si a industriei asigurarilor in particular, in urmatoarele moduri:

a) reducerea dobanzilor va duce la reluarea activitatii de creditare si implicit reluarea programelor de investitii ale firmelor, precum si a achizitionarii de locuinte si bunuri de folosinta indelungata de catre persoanele fizice; ambele efecte vor genera nevoia de a asigura activele finantate;

b) cresterea stabilitatii cursului de schimb va avea drept rezultat mentinerea puterii de cumparare (fara a lua in calcul efectul inflatiei) si, deci, capacitatea de a sustine rambursarea imprumuturilor contractate in valuta sau pe aceea de a sustine un anumit nivel al consumului populatiei; mentinerea acestora, daca nu cresterea lor, vor avea indirect consecinte asupra industriei asigurarilor (auto, de bunuri si locuinte, de viata etc.).

Programele guvernamentale de investitii in infrastructura, sprijinul acordat activitatilor din agricultura ar putea, de asemenea, influenta in mod pozitiv industria asigurarilor.

Efectul de domino al crizei financiare din SUA putea fi anticipat – iar unii au si facut-o. De exemplu, Christopher Wood, director si strateg al firmei de brokeraj CLSA, recomanda inca din octombrie 2005 evitarea expunerii la produsele financiare derivate construite pe ipoteci in Statele Unite. De asemenea, Stephen Roach, director general al Morgan Stanley Asia, a prezis in noiembrie 2004 un "Armaghedon economic."

Desigur, o serie de consultanti provenind din mediul academic au formulat ipoteze legate de efectul diverselor decizii si politici economice din ultimul deceniu asupra economiei mondiale (Nouriel Roubini etc.).

Din pacate, exuberanta irationala despre care Alan Greenspan vorbea in 1996 s-a generalizat si a devenit un argument impotriva "pesimismului" celor care au observat cu ingrijorare evolutia pietei ipotecare nord-americane.

Industria asigurarilor este un domeniu de activitate influentat de o suma de factori a caror evolutie poate pune in dificultate o societate din aceasta industrie. Astfel, o contractie economica va reduce puterea de cumparare a populatiei si capacitatea firmelor de a sustine programe de investitii si imprumuturile curente, ceea ce va duce la o scadere a cererii de produse de asigurare.

Noi am anticipat slabirea creditarii si, implicit, scaderea productiei pe diferite societati bancare si de leasing. In consecinta, am diversificat canalele de distributie, lucru care a dus la diversificarea riscului si a surselor de venit. Solutia a fost incheierea unor parteneriate strategice prin care oferim si partenerilor, banci si societati de leasing, diversificarea surselor de venit prin distribuirea unor produse complementare produselor lor.

"Ceea ce anticipam se intampla foarte rar, iar lucrurile la care ne asteptam cel mai putin, in genere, se si intampla." Eu interpretez maxima lui Disraeli in conjunctie cu o alta remarca, si anume: "ca regula generala, cel mai de succes om este cel care dispune de cele mai bune informatii". Sa nu uitam ca, in teoria economica a informatiei asimetrice, deciziile agentilor economici si rezultatele acestora sunt afectate de calitatea informatiei de care dispun. Desigur, in secolul al XIX-lea accesul la informatie era mult mai restrans decat astazi, insa interpretarea contextului macroeconomic, prognozarea evolutiei acestuia, alegerea unei strategii si procesele decizionale la nivel de firma (incepand cu evaluarea situatiei pietei in care o firma activeaza, continuand cu liniile de business pe care aceasta alege sa le extinda, cu dezvoltarea produselor, selectarea partenerilor etc.) sunt procese afectate in mod decisiv de informatiile pe care se sprijina, iar complexitatea acestor informatii face adeseori dificila alegerea alternativei optime.

Prevederea, ca atribut al responsabilitatii

Marina Otelea, General Manager, Medicover

Tema "liderului prevazator" mi-a trezit interesul pentru ca este insolita printre articolele care au abordat pana acum tema liderului si/sau a leadershipului. S-a pus excesiv de mult accentul in ultimii ani pe liderul charismatic, vizionar. Pe imaginea liderului si nu pe consistenta acestuia. Sloganuri de tipul "nu exista decat perceptie", "imaginea vinde" au fost asociate liderului.

In acelasi fel, s-a vorbit excesiv despre putere, influenta si prea putin despre responsabilitate. Comunicarea in sine a umbrit continutul, omitandu-se faptul ca inaintea tehnicilor de comunicare trebuie sa existe date, competenta interpretarii lor, a anticiparii consecintelor si abia apoi transpunerea intr-un mesaj realist si adecvat.

Disfunctiile de organizare au fost transpuse doar in "disfunctii de comunicare". A sti sa faci a fost inlocuit cu "a vorbi ca faci". Iar responsabilitatea liderului, care este un atribut esential, a fost ignorata. De aceea, din momentul aparitiei crizei, cred ca era o dovada obligatorie de responsabilitate reanaliza afacerii, reasezarea prioritatilor, reorganizarea unor functiuni si anticiparea mai buna a consecintelor deciziilor. Prevederea nu mai putea fi ignorata si devine un atribut obligatoriu al responsabilitatii.

Analiza influentei imprumutului FMI asupra evolutiei asigurarilor de sanatate si a sistemului de servicii medicale private trebuie privita ca o ecuatie cu cel putin doua categorii de necunoscute: utilizarea concreta a acestor fonduri si evolutia cadrului legislativ conex activitatilor industriei din care facem parte.

In ceea ce priveste utilizarea concreta a fondurilor: daca efectele utilizarii lor vor influenta indirect, dar semnificativ, rata de schimb valutar, reusind sa o mentina intr-un echilibru, fara variatii foarte mari, vor fi efecte pozitive in special in managementul costurilor. Daca fondurile vor fi folosite in imbunatatirea infrastructurii sistemului public, vor fi alte efecte preponderente. Daca impactul utilizarii se va resimti favorabil in nivelul de trai, ne putem astepta la consecinte precum revenirea preocuparii pentru preventie, pe care am constat-o in anii trecuti. (Acum preventia este total eclipsata de stresul accesibilitatii si al rezultatului imediat in bolile acute – fenomenul dominant in prezent).

Daca ne referim la utilizarea banilor in vederea ameliorarii infrastructurii, e important, de exemplu, si modul in care va evolua legislatia in ceea ce priveste parteneriatele public-privat.

Cel mai probabil este ca va fi un mix de consecinte ale imprumutului facut la FMI si ca fiecare actor din piata isi va alege calea cea mai potrivita structurii afacerii lui.

Cat despre efectul de domino al crizei financiare din SUA, liderii de companii din intreaga lume nu numai ca l-ar fi putut anticipa, dar cei mai multi au si facut-o, inclusiv in Romania. Interventiile concrete facute de fiecare au tinut de politica interna a companiei si e posibil sa nu fi fost foarte evidente, mai ales pentru cei din afara industriei. Faptul ca presa nu a consemnat aceste aspecte nu inseamna ca nimeni nu a sesizat pericolul sau ca nimeni nu si-a luat masuri de precautie.

In particular la noi, ca si in alte piete emergente, dupa o perioada in care multe businessuri au crescut ani la rand in mod constant, chiar si o diminuare a cresterii e resimtita negativ. Acest moment este insa un bun prilej pentru fiecare de a vedea ce face bine si ce face mai putin bine si de a-si contura mai clar drumul. Cred ca din ce in ce mai mult, clientii vor dori sa aiba date obiective, masurabile privind serviciul de care au beneficiat sau pe care vor sa il achizitioneze. In industria noastra in acest moment nu exista date publice privind satisfactia pacientilor sau privind indicatorii medicali de calitate in sistemul privat.

Exista, desigur, cercetari de piata care pot clasifica, pe diferite elemente, perceptia generala privind un furnizor de servicii sau altul, dar aceste elemente se refera la structuri si proces, nu la rezultat. Intrebarile din aceste cercetari sunt referitoare, de exemplu, la timpul de asteptare sau la echipamente si nu la rezolvarea problemelor. Or, intre achizitionarea unui echipament si solutionarea unei probleme de sanatate este un drum lung. Un echipament poate fi folosit pentru investigare, managementul pacientului e insa atributul de calitate al serviciului.

Din cate stiu eu, in afara de Medicover nici o companie privata nu are un studiu sistematic de satisfactie a utilizatorilor serviciilor si nici nu monitorizeaza indicatorii medicali de performanta. Aceste instrumente pot masura cu adevarat efectul serviciului medical si la un moment dat vor fi utilizate de toata industria.

Insa implementarea oricarei idei noi presupune intotdeauna ajustari. In procesul de trecere de la un mod de lucru actual catre un altul, influentele particulare ale locului/oamenilor pot face ca planul sa ia o turnura diferita.

Particularitatile anticipate trebuie sa aiba pregatite planurile de back-up.

Suntem intr-o lume de interactiuni; chiar daca sensul poate fi prestabilit, evolutia este dependenta de reactiile pe care le produce; parte dintre ele sunt acele lucruri care ne asteptam cel mai putin sa se intample. Daca insa le-am anticipat si le-am dat o sansa – cat de mica – sa existe, inseamna ca stim sa reactionam; este una dintre activitatile manageriale de baza si e cunoscuta sub denumirea de control al riscului. O activitate obligatorie a unui lider prevazator.

Corolar

Previziunea ne ajuta sa evitam erorile, pierderile si intarzierile si, totodata, face ca orice activitate planificata sa devina eficienta. Previziunea ar trebui sa fie prima preocupare a liderilor pentru ca ofera posibilitatea de a ajusta organizatia structural si functional la orice modificari din mediu.

Daca vi se pare ca traim vremuri tulburi in care e imposibil sa vezi, daramite sa prevezi, vestea buna este ca specialistii in economie aloca turbulentelor o nota pozitiva, considerandu-le esentiale pentru inovare, sistemul creativ al organizatiilor fiind principalul beneficiar. Asa se nasc afacerile noi si se restructureaza sau se extind, dupa caz, portofoliile de business.