Vom avea o noua lege a patronatelor

Prima chestiune asupra careia i s-au solicitat lamuriri invitatului a fost daca in momentul initierii unui proiect legislativ de preluare a unei directive UE se au in vedere inclusiv recomandarile Consiliului Europei, emise in domeniul respectiv. Raspunsul lui Mihai Seitan a fost urmatorul: „Prin Tratatul de aderare, Romania s-a obligat sa preia pana la data integrarii acquis-ul comunitar (regulamentele si directivele europene) in toate cele 31 de capitole in care ne-am angajat, inclusiv in domeniul relatiilor de munca si al dialogului social. Recomandarile UE sunt luate in considerare in momentul preluarii unei directive in legislatia romana”. Au fost enumerate domeniile in care se vor simti efectele integrarii din punct de vedere social: raporturile de munca (aplicarea principiului flexibilitatii in raporturile de munca), asistenta sociala (in special problematica grupurilor vulnerabile si a modalitatilor de interventie public-privata), asigurarile sociale (pensii, ocupare si somaj, asigurari de sanatate, accidente de munca si boli profesionale) si dialogul social (va trebui ca autoritatile romane sa acorde o mai mare atentie modalitatii de informare si consultare cu societatea civila asupra proiectelor legislative).

In continuarea discutiei despre dialogul social, participantii au vrut sa afle daca filialele multinationalelor din Romania sunt obligate sa infiinteze Comitetul European de Intreprindere (CEI). Mihai Seitan a subliniat ca rolul CEI este acela de a asigura consultarea si informarea angajatilor asupra dezvoltarilor actuale si viitoare ale organizatiei si ca CEI este o institutie care functioneaza independent in fiecare entitate juridica. S-a mentionat ca infiintarea CEI nu este inca presanta, proiectul fiind intr-un stadiu incipient. In eventualitatea ca aceasta structura nu este implementata de catre agentii economici, „nu se schimba nimic semnificativ. Codul Muncii prevede directiile generale, iar CEI aduce specificatiile necesare aplicarii acestora, deci nu intra in contradictie. Cu alte cuvinte”, explica Mihai Seitan, „CEI stabileste doar regulile jocului. Legea privind introducerea CEI prevede unele sanctiuni, in cazul nerespectarii normelor legale. Cu toate acestea, va mai dura, intrucat trebuie sa se pregateasca normele sale de functionare si sa se stabileasca cine va urmari aplicarea acestor prevederi”.

In ceea ce priveste egalitatea intre sexe si egalitatea de sanse, politica prioritara pentru UE, Secretarul de Stat a amintit de existenta Agentiei pentru Egalitate de Sanse. Ea raspunde si de egalitatea pe criterii etnice, apartenenta politica, religioasa etc. Mihai Seitan a continuat cu unele explicatii: „Exista doi indicatori relevanti pentru masurarea discriminarii intre sexe: nivelul salariului barbatilor raportat la cel al femeilor – in aceleasi conditii de pregatire – si varsta de pensionare. In legatura cu primul aspect, exista probleme in majoritatea tarilor europene. In Romania, raportul de salarizare era in anul 1990 de 1,5/1 in favoarea barbatilor, iar in 2000 de 1,3/1. Din punctul de vedere al varstei de pensionare, tarile de origine latina (inclusiv Romania) utilizeaza un sistem discriminator pozitiv pentru femei, prin varsta de pensionare mai redusa decat la barbati. Argumentul este uzura mai mare in viata activa a femeilor. Tarile nordice au egalizat de mai mult timp varstele de pensionare”. In opinia lui Mihai Seitan, atitudinea viitoare a autoritatilor romane ar trebui sa fie una proactiva: sa instituie un sistem care sa ajute femeile in perioada activa (de exemplu, cu cresterea copiilor) astfel incat sa se atenueze aceasta uzura timpurie. Egalizarea si cresterea varstei de pensionare (care are un fundament pur obiectiv, prin cresterea gradului de imbatranire a populatiei si cresterea sperantei de viata) este o masura nepopulara la nivel social. Motiv pentru care, actuala guvernare nu o va impune decat in situatia in care va fi obligata de UE, Banca Mondiala sau FMI.

Cei prezenti au vrut sa afle in continuare care sunt facilitatile ce vor fi acordate angajatorilor in cazul angajarii persoanelor cu handicap si in ce conditii vor fi acordate acestea. Avand in vedere ca legislatia in acest domeniu se afla in plin proces de adaptare la cerintele europene, Presedintele Consiliului Economic si Social considera ca e necesara schimbarea in intregime a sistemului: „Sa nu se prevada doar acordarea de facilitati pentru angajarea persoanelor cu dizabilitati, ci si un cadru mai larg pentru schimbarea mentalitatii in privinta lor si cresterea reprezentativitatii acestor persoane in fata autoritatilor – prin intermediul CES, spre
exemplu”.

Dupa cum era de asteptat, intrevederea a atins si subiectul fierbinte al salariilor. Participantii au cerut o solutie unitara pentru eliminarea anomaliei existente in prezent, a existentei a doua salarii minime. Mihai Seitan
a confirmat existenta confuziei. „Pe de-o parte, exista HG
nr. 1766/2005 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat, la nivelul a 330 RON (pe baza caruia s-a determinat inclusiv ajutorul de somaj). Pe de alta parte, exista un salariu de baza minim brut de 370 RON negociat intre sindicate si patronate si prevazut de Contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2005-2006. Acest salariu este obligatoriu pentru toate sectoarele, mai putin cele bugetare. Cu alte cuvinte, suntem obligati sa angajam o persoana cu un salariu minim de 370 RON, nivel la care se platesc si contributiile aferente (asigurari sociale, somaj etc.), dar cand aceasta persoana intra in somaj sau beneficiaza de concediu medical, indemnizatiile se calculeaza la suma de 330 RON”. MMSSF a incercat negocierea aplicarii contractului colectiv de munca doar la nivelul semnatarilor acestuia, insa si sindicatele si patronatele au refuzat. Se incearca acum „ruperea” salariului minim de celelalte prestatii, astfel incat sa nu mai existe un interes pentru sustinerea aplicabilitatii contractului colectiv de munca unic la nivelul tuturor angajatorilor. „In aceasta toamna, se vor initia negocieri pentru o noua modificare a Codului Muncii, impusa de altfel de UE. Exista, de asemenea, un proiect al unei noi legi a patronatelor, care este posibil sa apara curand”.

S-a intrebat apoi ce posibilitate exista ca procedurile de raportare a contributiilor obligatorii sa fie armonizate, in sensul adoptarii unei declaratii unice centralizatoare de care sa se ocupe o singura institutie. In raspunsul sau, Mihai Seitan a aratat ca exista trei probleme legate de armonizarea contributiilor catre stat. In primul rand, se vizeaza uniformizarea bazei de calcul a contributiilor (care sa nu mai oblige angajatorul la calcule suplimentare). In al doilea rand, e necesara corelarea sistemelor de evidenta ale institutiilor in cauza. Banca Mondiala a acordat finantare pentru acest proiect, insa transpunerea in practica va mai dura cel putin doi ani. O alta initiativa (parlamentara de aceasta data) este crearea unui ghiseu electronic care sa preia toate declaratiile privind contributiile. Iar in ultimul rand, o piedica majora in armonizarea declaratiilor este interesul institutiilor in a-si mentine propria birocratie. „Informatia inseamna putere si fiecare institutie tine la aceasta putere”. O armonizare va fi posibila doar prin crearea unui sistem de impunere pe baza legislativa.

In privinta pensiilor private, spusele secretarului de stat au intrunit consensul adunarii: actualul sistem de pensii este depasit. O persoana contribuie in perioada de viata activa cu mult mai mult decat primeste ca pensie. Ea depinde de contributiile generatiei urmatoare care, fiind mai redusa ca numar, cotizeaza mai putin. Solutia este sistemul privat de pensii. Acesta da drept de proprietate asupra banilor care vor fi investiti pe piete eficiente si vor aduce profit proprietarului. De exemplu, in UE, un sfert din banii europeni de pe piata de capital sunt reprezentati de pensiile private (aproximativ 6.000 de miliarde de euro, din cei aproximativ 24.000 de miliarde). Legea de instituire a pensiilor private va aparea inainte de 1 ianuarie 2007. In acest nou sistem, un contribuabil va putea iesi cu o pensie (de stat, plus cea privata obligatorie) de aproximativ 80-110% din ultimul salariu, spre deosebire de 30% cat este acum. Pentru ca acest sistem sa functioneze ca alternativa credibila la sistemul de pensii de stat e nevoie sa se creeze sisteme de garantare a investitiei, filtre eficiente de admitere in sistem si o procedura clara de supraveghere a administratorilor, a mai spus Mihai Seitan.