Va fi demis omul de inteligența artificială?
de Constantin Măgdălina, Expert, Tendințe și tehnologii emergente
Când în 1997 și 2016 campionii mondiali de șah și la jocul de Go erau învinși de inteligența artificială, mass-media anunță un incipient sfârșit funcțional al speciei. Mai mult, în 2014 o companie din Hong Kong numea un algoritm în funcția de director, cu drept de vot în cadrul consiliului director. Pe de altă parte, progresul inteligenței artificiale din spatele boților tot mai capabili să scrie texte de o neobișnuită coerență și stilistică dau perspectiva apropiată a câștigării premiului Nobel pentru Literatură de către inteligența artificială. Domeniul muzicii este și acesta afectat de inteligența artificială; într-un proces de compoziție interactiv-tehnologică se generează muzică ca replică la compoziția muzicală receptată de robot. Probabil că în viitor vom merge la concerte interpretate pe armonii din muzică de Bach sau Mozart compuse de inteligența artificială.
Dacă de la domeniul afacerilor până la cel al artelor, inteligența artificială înlocuiește oameni, avem dreptul să ne întrebăm: încotro mergem? În 2030, între 75 și 375 milioane de oameni vor fi nevoiți să-și schimbe slujba, potrivit McKinsey. Cum va arata piața locurilor de muncă în 2040? Vom deveni super-oamenii care pot să stăpânească mașinile inteligente sau personajele filmelor Sci-Fi care luptă pentru supraviețuire într-o lume dominată de mașini? Fricile sfârșitului lumii și istoriei făcute de om astăzi par să aibă un singur nume: inteligența artificială.
Inteligența artificială nu demite doar oameni care au activități creative, dar și pe cei care credeau că meșteșugul unei meserii nu poate fi replicat de impersonala prestație a unei mașinării. Avem mașini inteligente care modifică industriile auto și pe cea a transportului, scoțând în offside conducătorii de vehicule.
Lumea se transformă sub impactul AI
Avem deja magazine cu autoservire și plata electronică ce fac redundantă slujba de casier. Avem oglinzi virtuale ce simulează probarea articolelor de îmbrăcăminte pentru clienți și fac irelevantă ocupația de asistent în magazin. Lucrători la bandă în fabrici de producție care sunt înlocuiți de roboți capabili să facă aceeași muncă la costuri reduse și cu rezultate superioare. Meșteșuguri, de la prelucrarea lemnului la țesături sau ceramică, își înlocuiesc meșterii cu mașinării ghidate de inteligența artificială.
Instrumentarul se schimbă din moment ce roțile dințate ale ceasurilor tradiționale făcute de ceasornicari pricepuți sunt înlocuite de bytes ale ceasurilor smart. Marile case de orologie sunt înlocuite de companii de tehnologie care introduc inteligența artificială și fac din ceas un instrument multifuncțional. Așadar se schimbă nu doar instrumentarul, materia primă și oamenii care fac produsele, dar uneori se extinde și funcționalitatea acestora.
Impactul noilor generații
Atitudinile sunt uneori foarte diferite și sunt de multe ori separate pe criterii generaționale. Reprezentații Generației X sunt rezistenți la schimbare în timp ce Generațiile Y și Z abia așteaptă lansarea unui nou gadget.
Pe clopotul lui Gauss identificăm la un capăt comportamentele tehnofobe ale părinților și la celălalt capăt comportamentele tehnofile ale copiilor.Avem generația celor care privilegiază tradiția și fiabilitatea produselor, preocupați de securitatea slujbelor practicate, și generația consumistă a celor care își înlocuiesc rapid produsele achiziționate pentru altele mai performante și care schimbă slujbele în căutarea de noi provocări. Așadar coabitează mentalități diferite pentru că sunt așteptări de generație diferite.
Rezistența la schimbare rămâne
Ceea ce este semnificativ este că tipul uman se schimbă. S-ar putea ca ochii cuprinși de groază că inteligența artificială ne demite din tot mai multe domenii să facă loc unei explozii de emoji-uri de bucurie ale celor care vor o viață mai eficient condusă de către mașini și își reformulează rolul lor în societate.
Proiecția demografică pentru 2025 identifică Generația Y drept resursă principală de personal. În acest sens, un studiu al World Economic Forum arată că pentru generația nativilor digitali, trei aspecte contează cel mai mult când își aleg angajatorul: promovarea în carieră (48%), cultura companiei (38%) și oportunitățile de training/dezvoltare personală (32%).
Inteligența artificială în setul de competențe
Compania de headhunting Russell Reynolds a făcut o cercetare pe un eșantion de 300 de companii din SUA, Europa și Asia și a aflat că 72% dintre membrii consiliului de administrație nu au aptitudini de utilizare a tehnologiei. Așadar poza contrastantă cu privire la valorile de generație explică diferențele dintre cei speriați de inteligența artificială și cei curioși s-o valorifice.
Potrivit studiului Accenture privind viitorul forței de muncă, peste 60% dintre angajați au o perspectivă optimistă cu privire la impactul inteligenței artificiale asupra slujbei pe care o fac. Două treimi dintre angajați spun că trebuie să-și dezvolte noi competențe de lucru cu mașinile inteligente pentru că multe dintre slujbe nici nu s-au inventat încă.
Cinci recomandări practice pentru angajați
- Observați tendințele din industria în care activați, urmăriți opinia liderilor din industrie și anticipați setul de competențe relevante pentru lucrul cu mașinile inteligente;
- Identificați tehnologiile și instrumentele care se potrivesc cel mai bine competențelor cerute pentru implementarea inteligenței artificiale;
- Consolidați-vă profesional ca să le utilizați și să-i învățați și pe ceilalți cum să le folosească;
- Faceți din învățare și experimentare un obicei de viață
- Creați/afiliați-vă unei comunități de experți în domeniu pentru transfer mutual de cunoștințe și know-how.
Pe colaboratorul nostru, Constantin Măgdălina îl puteți urmări și pe pagina site-ului personal www.constantinmagdalina.com
