Unde lucrează expatriații din România?
„În România, expatriații au fost întâlniți cu precădere în rolurile de management, atât middle management, cât și nivelurile C (CEO, CFO, CMO etc.). Încă de la mijlocul anilor ’90, atât specialiștii cu diverse niveluri de experiență, cât și managerii din organizații au beneficiat de expunere la diverse stiluri de mangement, traininguri și, nu în ultimul rând, coaching din partea expatriaților care s-au alăturat organizațiilor locale, fenomen care se întâlnește și astăzi”, afirmă Maria Buznea, consultant senior în recrutare de top-management în cadrul ManpowerGroup.
Manageri străini, afaceri locale
În general, pentru rolurile locale au fost atrași expatriații cu experiență în management, cărora li s-au fixat misiuni clare: de creștere a cifrelor de afaceri, de eficientizare a resurselor sau de maximizare a profiturilor, toate raportate la organizații care au atins dimensiuni de business mari și foarte mari (ca număr de angajați, expansiune teritorială etc.). Aceștia au adus îmbunătățiri evidente la nivel de implementare a soluțiilor de business (spre exemplu ERP-uri), au produs schimbări de structuri organizaționale, au decis externalizarea unor procese etc.
„Rolurile în care am întâlnit cel mai frecvent manageri expatriați au fost cele din zonele de marketing (Brand Manager, Marketing Manager), coordonare operațională (Business Unit Manager, Operational Director), dezvoltare de rețele (Network Development Manager în arii precum Retail sau Oil&Gas) sau achiziții, expații fiind mult mai puțin prezenți însă în zonele tehnice (spre exemplu IT Manager sau Technical Director)”, precizează Maria Buznea.
Domeniile unde continuă să existe un număr semnificativ de manageri-expați sunt cele în care la nivel regional sau european s-a înregistrat un nivel foarte mare de dezvoltare a industriei, drept urmare și o creștere a nivelului de know-how. „Este vorba despre multinaționalele din FMCG, industria auto, farma, oil&gas, retail și energie regenerabilă”, adaugă specialistul ManpowerGroup.
În ultimii trei-patru ani s-a constatat o încetinire a mobilității expatriaților europeni către România, aceasta fiind cauzată în principal de contextul economic actual, atât local, cât și regional. „O sumă de factori determinați de acest context au acționat concomitent pentru reducerea prezenței expaților în țara noastră: scăderea bugetului de expatriere, atingerea unui nivel de maturitate a companiilor, pe care organizațiile-mamă încearcă acum să le propulseze la un nivel mai ridicat de autonomie, descreșterea, ca număr de angajați, a anumitor organizații (prin eficientizarea resurselor, diminuarea businessului sau externalizarea funcțiunilor)”, afirmă Maria Buznea.
Principalii angajatori de expatriați
Pe lângă zona de management, care a reprezentat una dintre principalele oportunități de angajare pentru o persoană din afara României, mutarea unui număr tot mai mare de companii de externalizare a serviciilor în țara noastră a generat o cerere de vorbitori de limbi străine, care mai de care mai exotice. Această stare de fapt a creat o necesitate care nu putea fi acoperită decât de vorbitori nativi ai acelor limbi. „În ultimii ani, odată cu dezvoltarea accentuată a sectorului de externalizare a proceselor (business process outsourcing), s-a înmulțit și numărul situațiilor în care, pe teritoriul României, se angajează cetăţeni străini la alte niveluri decât cel de management senior ”, precizează Irina Pânzaru, managerul agenției SMB (Small and Medium business) din cadrul ManpowerGroup.
E vorba, de obicei, despre personal angajat pe posturi de suport-tehnic, care au drept criteriu principal de selecție și angajare fluenţa la nivel nativ într-o anumită limbă străină şi drept criteriu secundar un grad specific de pregătire tehnică. „Uneori se acceptă candidaturi entry-level, alteori, vorbim despre candidaturi cu un nivel clar indicat de experienţă, care poate merge până la gradul de expert”, mai spune Irina Pânzaru.
Care sunt salariile pe care astfel de specialiști le pot obține în România? „Nivelul salarial diferă în funcţie de numărul de candidaţi disponibili şi, respectiv, de importanţa proiectului pentru angajator. Pentru suport tehnic level 1, intervalul salarial poate fi de 1.000-2.000 de euro, net, lunar. Pentru niveluri specializate poate fi şi mai ridicat”, afirmă specialistul.
Pe lângă salariu, de obicei, pachetele oferite de companii includ şi servicii menite să faciliteze adaptarea şi integrarea, de la asistenţă pentru găsirea unei locuinţe până la susţinerea directă a chiriei şi, respectiv, până la oferirea de asistenţă pentru membrii familiei.
Suport pentru peste 55 de țări în 22 de limbi străine
Una dintre companiile prezente în țara noastră, care a angajat un număr semnificativ de străini, este Schneider Electric România. 10% din totalul angajaților companiei sunt cetățeni ai țărilor vecine, dar nu numai. „Avem colegi din Bulgaria, Albania, Macedonia, Serbia, Republica Moldova, Croația, Grecia, Polonia. Cei mai mulţi s-au mutat în România pentru a lucra în nou-înființatele centre de suport clienți de la nivel regional. Ei oferă suport partenerilor companiei din peste 55 de țări în 22 de limbi străine”, subliniază Miriana Matei, HR Manager Schneider Electric România.
Posturile ocupate de angajații Schneider Electric de alte cetățenii decât română sunt în general poziții de suport, dar care necesită un profil tehnic. „Toți angajații noștri au calitatea rară de a îmbina abilitățile tehnice cu cele de limbi străine vorbite fluent. Cei mai mulţi sunt absolvenți de Politehnică în țările lor de baștină”, precizează Miriana Matei.
În general, pentru a le face acomodarea cât mai ușoară, angajații străini primesc o serie de beneficii suplimentare. Care sunt cele primite de angajații Schneider Electric?
„Există beneficii specifice acordate angajaților care nu sunt cetățeni români. Acestea le asigură o acomodare mai ușoară la specificul țării, al orașului și al culturii. Când vorbesc despre aceasta, mă refer la consultanţă cu privire la obținerea actelor necesare desfășurării muncii în România, suport pentru identificarea și închirierea unui apartament/unei garsoniere, continuat de susținerea parțială a plății chiriei, ore de limba română, asigurări medicale oferite dependenților, precum și altele care țin de dezvoltarea în carieră, stilul de viață și stilul de muncă”, adaugă HR Managerul Schneider Electric România.
Totuși, așa cum se întâmplă și în cazul top-managementului, în regiune există o tendință tot mai clară de a recruta angajați locali în detrimentul expatriaților.
„Din informațiile pe care le dețin, tot mai multe companii multinaționale încurajează promovarea românilor în poziții-cheie. Tendința de a promova sau recruta angajați locali în detrimentul expatriaților este tot mai des întâlnită pe piața din Europa Centrală și de Est”, conchide Miriana Matei.
Articol preluat din Revista Cariere de mai. Pentru detalii legate de abonare, click aici