Silvia Bucur: „Seniorii vor deveni o resursă de formare la locul de muncă pentru mulți tineri” (IV)
În completarea studiului dr. Ephrem Cheng, la care am făcut referire în episoadele anterioare și pe care îl puteți vizualiza la acest link, menționez un alt studiu făcut în Olanda în 2017, pe un eșantion format în mare majoritate de bărbați. Prea puține doamne au participat la studiu pentru a putea fi statistic incluse în rezultate. De asemenea, după cum menționează și studiul, foarte multe persoane analizate lucrează ca voluntari după pensionare, deci o activitate cu mai puțin stres. Puteți consulta datele și puteți descărca studiul integral AICI.
Acest studiu estimează impactul pensionării anticipate asupra mortalității, utilizând datele administrative din cadrul micro-organizațiilor olandeze. Scăderea vârstei de eligibilitate pentru pensionarea funcționarilor publici este utilizată pentru a instrumenta alegerea vârstei de pensionare. Ideea de bază a studiului este că pensionarea anticipată a scăzut probabilitatea ca un bărbat să moară în decurs de 5 ani cu 2,6 puncte procentuale.
Reformele de pensii în curs de desfășurare în multe țări OECD măresc vârsta de eligibilitate pentru pensionare pentru a menține viabilitatea sistemelor de pensii. Modificarea vârstei de eligibilitate în vederea pensionării poate afecta nu numai sistemele financiare de pensii, ci și sănătatea fizică și psihică a beneficiarilor, precum și costurile legate de întreținerea sănătății pensionarilor.
Sunt puține țările în care sunt disponibile opțiunile de pensionare parțială și treptată. Studiul își asumă din start faptul că asumarea stilului de viață după pensionare și alegerea vârstei de retragere din câmpul muncii sunt opțiuni eterogene, care nu pot fi aduse la același nivel. Identificarea impactului pe care îl are pensionarea asupra mortalității și morbidității este o imensă provocare. Dar modul în care mortalitatea și speranța de viață sunt afectate de modificările sistemului de pensii nu pot fi generalizate în mod brutal.
Pornind de la studiile amintite, am inițiat un serial în care am invitat experți în resurse umane, leadership, comunicare, medicină, psihologie, sociologie care vor demonta sau confirma mituri legate de longevitate intelectuală și profesională, învățare continuă și felul în care facem față unei vârste înaintate în câmpul muncii.
Vom dezbate din perspective diferite modul în care prelungirea vârstei de pensionare va afecta calitatea vieții celor vizați, care sunt efectele în plan fizic, emoțional, afectiv și cum ne poate ajuta medicina modernă.
Vom găsi împreună soluții pentru a preveni sau atenua temerile legate de faptul că nu vom mai putea munci până la vârsta pensionării, că nu vom mai fi utili pe piața muncii, că nu vom ține pasul cu tehnologia și cu un stil de viață dinamic. Toate în paradigma învățării continue care să ne mențină viabili în câmpul muncii, dar și în viață.
Azi, vorbim pe această temă cu Silvia Bucur, Președinte Fundația PRAIS Communication.
Populația țării noastre îmbătrânește, speranța de viață a crescut mult în ultimele decade, natalitatea este foarte scăzută, iar forța de muncă activă nu mai poate acoperi nevoile companiilor. În aceste condiții și fondurile de pensii sunt vulnerabile pe termen mediu și lung. Așadar, politicile publice vor include în următorii ani prelungirea vârstei de pensionare, cu toate riscurile asociate. Cum va afecta prelungirea vârstei de pensionare calitatea vieții celor vizați? Asta îmi aduce aminte de un episod petrecut cu ceva ani în urmă. Eram în aeroport cu CEO-ul unei mari companii americane, într-o ședință între două avioane. Printre altele, îmi spune: „Încearcă să îți închei activitatea asta intensă în jur de 50 de ani, ca să ai timp să te bucuri de viață.” Oare avea dreptate, să fie așa cum spun aceste studii?
Realitatea atestă faptul că oamenii care muncesc din vocație, pasiune, în domenii creative, academice, sau în profesii care sunt legate de un talent, de inovație sau consiliere sunt afectați emoțional în momentul când trebuie să iasă la pensie. Atunci se poate declanșa o cădere psihică majoră. Viața lor pare că nu mai are sens. Statutul social, recunoașterea, utilitatea sunt factori importanți în menținerea încrederii de sine. De aceea aș echilibra observațiile, spunând că fiecare om are nevoile sale specific. Pentru unii, munca până la o vârstă avansată poate fi o greutate, în timp ce pentru alții e o sursă de vitalitate.
Desigur, mulți trăiesc acut sentimentul de anxietate legată de vârsta pensionării pentru că se rup de un mediu în care aveau un rol, obiective, preocupări; dintr-o dată rămân singuri și acest lucru le afectează major sănătatea mentală.
Atenție sporită pentru cei care au tendința de a-și dedica viața exclusiv profesiei, necultivându-și din tinerețe pasiuni personale legate de arte, cultură, natură, călătorii etc, și mai ales pentru cei care uită să investească timp de calitate și sentimente în bune relații de familie și de prietenie, afectându-și astfel longevitatea. Dacă există deja un teren afectat sau predispus la anxietate, depresie, burnout, atenția trebuie sporită.
Cum poți preveni sau atenua temerile legate de faptul că nu vei mai putea munci până la vârsta pensionării, că nu vei mai fi util pe piața muncii, că nu vei ține pasul cu tehnologia și cu un stil de viață dinamic? Aici e aici! Seniorii sunt oamenii cu o experiență profesională remarcabilă, un tezaur de cunoștințe în orice domeniu. Sunt mai înțelepți, lupta lor pentru supremație și supraviețuire a trecut. Ei pot fi și cu siguranță vor fi în viitorul apropiat o resursă de formare la locul de muncă a multor tineri. V-a plăcut filmul „The Intern”, cu Robert de Niro?
În ceea ce privește planul personal de muncă post-pensionare, știu sigur că am atâtea de făcut, de aflat, de învățat! În mod natural am împletit cariera cu timpul dăruit familiei, prietenilor, micilor sau marilor pasiuni personale cărora abia aștept să le dedic tot timpul necesar. Nu mă plictisesc niciodată cu mine și de mine! Chiar dacă continui să lucrezi după 65 de ani, sau te-ai pensionat, curiozitatea și dorința de a învață lucruri noi, de a comunica cu cei din jur sunt o adevărată hrană spirituală.
Pentru unii dintre noi, învățarea continuă poate fi pregătirea unei noi rețete, pentru alții – cum să faci o fotografie bună sau o călătorie documentată într-un loc mult visat. Sau plăcerea de a te bucura de lucruri simple – citirea unei cărți bune pe o bancă din parc, melodiile preferate puse în surdină în casă, un ceai cald cu o prăjitură, buchetul de flori colorate cules și pus în glastră, o seară la teatru sau la operă. Fiecare zi din viață este un dar neprețuit!
Citește celelalte articole din această serie:
Spune-mi la ce vârstă vrei să te pensionezi ca să-ți spun cât vei trăi
Radu Furnică: Nu vreau să ajung la finalul carierei mele din birou direct în spital (II)
Anne Pleșuvescu: Cei mai multți oameni se simt la locul de muncă la fel c într-o închisoare (III)
Foto: Pixabay