Săptămâna de lucru de patru zile. Ce spun psihologii

Săptămâna de lucru de patru zile aduce beneficii semnificative atât pe partea de productivitate, cât și de confort psihologic. Oamenii sunt mai fericiți, aceasta este concluzia la care au ajuns specialiștii.

Un sondaj realizat în noiembrie 2021 de Eagle Hill Consulting a constatat că 53% dintre angajații americani au simțit „epuizare” la locul de muncă și o treime plănuiau să-și părăsească organizația în următoarele 12 luni. Însă, când au fost întrebați despre reducerea epuizării, „83% au spus că o săptămână de muncă de patru zile ar ajuta”. Această soluție a fost deosebit de populară în rândul angajaților mai tineri și al femeilor.

Mai multă productivitate, mai puțin stres

Ar trebui companiile să regândească și să-și reproiecteze operațiunile logistice pentru a face o săptămână de lucru de patru zile fezabilă și viabilă? Fără îndoială. Ar fi simplu? Nu. Dar ar fi posibil să se restructureze cu mult mai multe locuri de muncă decât cele oferite în prezent? Nu-mi pot imagina de ce nu.

Există motive substanțiale pentru care o săptămână de lucru de patru zile vine cu beneficii pentru organizații Un studiu din 2019 de la Henley Business School din Marea Britanie a constatat că atunci când companiile au adoptat o săptămână de patru zile, 64% dintre angajați au raportat „îmbunătățiri ale productivității personalului”. Nu este surprinzător, din punctul de vedere al angajaților, acest studiu a arătat că lucrătorii sunt mai fericiți (78%) și mai puțin stresați (70%). În plus, din punct de vedere competitiv, 63% dintre angajatori au considerat că săptămâna de patru zile „i-a ajutat să atragă și să rețină talentul”.

De ce companiile nu gândesc „outside the box”

Un studiu Gallup din toamna trecută a remarcat că doar 5% din forța de muncă din SUA are în prezent o săptămână de lucru de patru zile. “Uneori mă gândesc la propriile mele roluri de director în comunicare și marketing (m-am retras din lumea corporativă în 2012) și mă întreb: mi-aș fi putut îndeplini în mod satisfăcător sarcinile cu un program de patru zile? Răspunsul meu este da, absolut. Ar fi necesitat acest lucru niște ajustări operaționale? Da, absolut. Dar a existat un motiv fundamental pentru care o structură de patru zile nu ar fi putut să funcționeze (altul decât o cultură de management care probabil ar fi privit cu îndoială)? Nu mă pot gândi la niciuna”, afirmă Victor Lipman (autorul cărții The Type B Manager: Leading Successfully in a Type A World) pentru psychologytoday.com.

De ce companiile au fost reticente în a gândi în afara cutiei pentru o săptămână mai scurtă? Din inerţie. “Obiectele în repaus tind să rămână în repaus. Nu legănați barca când navighează lin. Cursul mai ușor este să mențineți lucrurile să funcționeze așa cum au fost de mulți, mulți ani. Dar adevărul este că navigația nu este atât de lină acum. Economiștii numesc exodul forței de muncă de anul trecut „Marea Demisie”. Doar plimbați-vă prin orașul în care locuiesc eu. Aproape oriunde vă uitați — bănci, restaurante, magazine, Starbucks, Walgreens, Walmart — au indicatoare <Angajăm>. În special în locurile de muncă mai puțin plătite, forța de muncă este în mod semnificativ insuficientă”, explică Lipman.

O săptămână de lucru mai scurtă ar putea fi o schimbare tangibilă în direcția corectă? În sondajul Eagle Hill descris mai sus, 83% dintre respondenți au considerat că ar ajuta.

Ce spun psihologii

Din perspectiva psihologică, dar și a randamentului muncii, săptămâna de lucru redusă poate reprezenta un imens beneficiu. O săptămână de lucru mai scurtă ar ajuta la diminuarea stresului și la obținerea echilibrului dintre viața profesională și viața privată, cel puțin aceasta este opinia psihologilor.

“În ultimii ani s-a produs o inversare pe piața muncii. Dacă înainte erau puțini angajatori și multă cerere pentru angajare, astăzi sunt din ce în ce mai mulți angajatori și oferta din ce în ce mai mică a forței de muncă. Cei 10 care așteptau la ușă să îți ia locul de muncă s-au împuținat astfel încât în acest moment un angajat bun și bine format trebuie păstrat. Și cum salariul sau o mărire salarială nu mai oferă bucurie de la un punct înainte, un angajat mulțumit și fidel nu este neapărat cel mai bine plătit ci cel mai fericit la locul de muncă. Să fii fericit la locul de muncă pare un concept utopic și puțin aberant și totuși în ziua de azi, angajații cer să se simtă bine acolo unde lucrează, cer altfel de bonusuri în afară de cele salariale, unele dintre aceste bonusuri fiind tocmai zilele libere plătite sau concedii sau posibilitatea de a sta cu copilul”, explică situația de pe piața muncii psihologul Cătălina Hetel.

Pandemia ne-a arătat că putem lucra și din confortul casei, că putem fi productivi și lucrând în papuci în sufrageria proprie și că putem chiar să ne întrerupem 10 minute din muncă pentru a mânca un pranz bun la noi în bucătărie. „Tot pandemia ne-a arătat că putem munci de la munte sau de la mare, departe de oraș, într-un cadru idilic diferit de biroul corporatist. Astfel, un weekend prelungit pare un bonus normal in anumite ramuri de muncă, unde productivitatea unui angajat nu implică neapărat prezența full time în birou. Angajații se pot achita de sarcini în cele patru zile pline de muncă, urmând sa aibă apoi trei zile libere doar pentru ei”, adaugă psihologul.

Cătălina Hetel crede că oricum, pandemia a resetat puțin prioritățile angajaților care au ajuns să prefere timpul descoperit împreună cu familia sau munca din parc sau din curtea proprie. “În același timp cea mai importantă resursă și cea mai greu de controlat sunt angajații buni. Săptămâna redusă de muncă va scădea și posibilitatea epuizării sau a supraîncărcării unui angajat cu sarcini fapt care va duce la o creștere a gradului de implicare a acestora și la scaderea migrării către un alt loc de muncă”.

De ce avem nevoie de concediu

Nici concediile nu sunt de „sărit” peste ele. Munca aduce împlinire sufletească, iar asta doar în cazul fericit, când îți place ceea ce faci. Altfel, aduce doar bani și frustrare. Iar concediul este vital. „Avem nevoie de concediu pentru a ne odihni și pentru a lăsa timp creierului să facă ordine. Un concediu benefic este în primul rând unul care îmi place. Un timp petrecut simțindu-mă bine. Lipsa unui concediu poate duce la oboseală cronică. Care vine la pachet cu lipsa oricărui chef de viață și alte manifestări (inclusiv fizice). În ambele cazuri, e greșit însă să crezi că lipsa unui concediu te va face să muncești mai mult. Pentru că, deși cantitativ ar putea părea așa, din punct de vedere calitativ, rezultatele muncii vor fi mai slab”, avertizează psihologul Monica Popescu.

Care este durata concediului ideal? „Creierul are nevoie de cel puțin opt-nouă zile de pauză pentru a se rupe de contextul lăsat la muncă și pentru a te lăsa să te relaxezi complet. Într-o lume ideală, avem nevoie de minimum două săptămâni de concediu neîntrerupt”, conchide psihologul.

sursa foto: 123rf.com