O serie de companii, care au decis să încerce săptămâna de lucru de patru zile, au descoperit că angajații sunt mai productivi, mai motivați, iar efectele burnout se reduc vizibil odată cu micșorarea programului de lucru. Experimentele au arătat că avantajele reducerii timpului de lucru nu sunt doar legate de muncă. Angajaţii au timp să stea mai mult cu familia sau pot investi în dezvoltarea lor.

În Noua Zeelandă, compania de asigurări Perpetual Guardian a înregistrat o scădere a stresului şi o creştere a gradului de implicare a personalului, după ce la începutul anului a testat un program de lucru de 32 de ore pe săptămână. Rezultatele obținute l-au determinat pe Andrew Barnes, CEO-ul Perpetual Guardian, să recomande board-ului companiei ca săptămâna scurtă de lucru să devină permanentă.

Confederaţia sindicală Trades Union Congress (TUC) din Marea Britanie militează pentru ca întreaga ţară să facă trecerea la săptămâna de lucru de patru zile, până la finele acestui secol, o iniţiativă sprijinită de Partidul Laburist, de opoziţie, potrivit digi24.ro, care citează Reuters .

Un sondaj efectuat recent în rândul a 3.000 de angajaţi din opt ţări printre care SUA, Marea Britanie şi Germania a arătat că aproape jumătate dintre respondenţi au răspuns că ar putea să îşi rezolve atribuţiile de serviciu în cinci ore pe zi, dacă nu ar fi întrerupţi. Pe primul loc în sondaje sunt angajaţii din SUA, din rândul cărora 49% au declarat că fac ore suplimentare.

De altfel, Elon Musk, CEO-ul Tesla și SpaceX, a fost vehement contestat în mediul virtual după ce a postat pe Twitter că „Există moduri mai ușoare de a lucra, dar nimeni nu a schimbat lumea lucrând 40 de ore pe săptămână”. Este de notorietate în lumea afacerilor că acesta muncește mult și doarme foarte puțin.

Economistul britanic John Maynard Keynes, ale cărui idei au stat la baza teoriei politicilor fiscale ale multor guverne, a prezis, în urmă cu aproape 90 de ani, că într-o sută de ani, standardul de viață în „țările progresiste” ar putea crește de până la opt ori și acest lucru ar lăsa oamenilor mult mai mult timp în care să se bucure de plăcerile vieții. Doar workoholicii ar mai lucra peste 15 ore pe săptămână, potrivit lui Keynes.

Numărul de ore lucrate în Statele Unite este constant de zeci de ani și este cu o treime mai mare decât în Europa. Campionii excesului de muncă sunt polonezii, unde legea ar permite angajatorului să-i țină la muncă pe angajați până la 13 ore pe zi. Lucru care se mai practică și în România, chiar dacă legea spune altceva.

Sindicatele și stânga franceză țin foarte mult la săptămâna de lucru de 35 de ore, instituită în 2000 de guvernul socialist Lionel Jospin, o măsură unică în Europa și care, pe fondul creșterii economice, părea sustenabilă.

Vinerea, program de 6 ore

În România, discuția despre programul de lucru de șase ore a fost atinsă în treacăt, în anii anteriori. În primăvara lui 2016, doi parlamentari liberali au depus la Senat o propunere de modificare a Codului Muncii, prin care cereau ca numărul de ore de muncă săptămânale să fie redus de la 40 la 38. Mai precis, ziua de vineri să aibă prin lege 6 ore de muncă şi nu 8, ca în prezent. Un an mai târziu, ministrul Consultării Publice și al Dialogului Social, de la acea vreme, Gabriel Petrea, s-a exprimat public afirmând că România trebuie să aștepte mai întâi rezultatele țărilor nordice, considerate și cele mai bogate și abia după aceea putem aborda subiectul și în România.

Suedia a renunțat la proiectul pilot, deocamdată

Anul trecut, suedezii, care doreau ca ziua de lucru să fie redusă la şase ore, au anunțat că beneficiile sunt mai mici decât costurile iar proiectul pilot desfăşurat pe parcursul a doi ani în oraşul Gothenburg, unde se află sediul central al producătorului auto Volvo, nu va fi extins.

Dacă Keynes va avea dreptate că, doar workoholicii ar mai lucra peste 15 ore pe săptămână în țările progresiste, atunci, în aproximativ zece ani, mulți dintre noi vor lucra doar patru zile pe săptămână. Momentan însă, tendința este în direcția opusă, având în vedere deficitul de forță de muncă. La vecinii noștri din Ungaria, parlamentul a aprobat o lege controversată care a scos oamenii în stradă. Potrivit noii legi, plafonul anual de ore suplimentare pe care le poate face un angajat a crescut de la 250 de ore la 400 de ore. Dar, plata nu e obligatoriu să se facă imediat. Angajatorii din Ungaria au la dispoziţie până la trei ani.