Rata șomajului în rândul tinerilor a scăzut în 2016, dar este peste media UE

Cea mai recentă dezbatere publică pe tema educației, organizată de către Universitatea Româno-Americană- "Educația universitară și piața muncii: Obiective și așteptări" atrage atenția asupra necesității unei consilieri a tinerilor în ceea ce priveste alegerea carierei încă de pe băncile școlii astfel încât candidații care vor să treacă la învățământul superior să aleagă o carieră în cunoștință de cauză.

Pe de altă parte dinamica pe piața muncii este una foarte mare. Se adâncește decalajul între cererea și oferta de specialiști, în sensul că, dacă în prezent este la mare căutare o anumită specializare, mediul academic va putea satisface această nevoie în minimum 3-5 ani (durata studiilor). Provocarea fundamentală este ca mediul educațional să descopere la timp care sunt joburile viitorului, cele care se vor căuta cu precădere în următorii 5-6 ani, astfel încât să poată oferi cursurile necesare și să pregătească specialiștii.

Obiectivele Strategiei Europa 2020, așa după cum sunt prezentate în cele mai recente rapoarte emise de Comisia Europeană, vizează, printre altele, ca rata de angajabilitate a populației cu vârsta între 20-64 de ani, în România, să ajungă la 70%. Cu o rată actuală de 67,7% de angajați, România nu pare să fie prea departe de obiectivul asumat, doar că premisele de viitor nu sunt foarte încurajatoare. Aceleași documente arată că rata șomajului, în rândul tinerilor, în România, este peste media UE și rata de părăsire timpurie a școlii a crescut, a ajuns la 19,1% în 2016, în timp ce media europeană era de 10,7%. În acest context, rata de înscriere la studii terțiare a scăzut drastic, fiind de 25,6% și se află foarte departe de actuala medie europeană-38,7%.

Mai mult, proporția celor care nu sunt nici încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, este de 17% în comparație cu 12% cât este la nivel european.

Măsurile-cheie, cum ar fi sprijinul pentru stagii și ucenicii, certificarea competențelor și pachetele pentru mobilitate, au fost utilizate mai puțin decât se prevăzuse inițial, relevă studiul. Cooperarea între serviciile publice de ocupare a forței de muncă, serviciile sociale și de sănătate, școli, universități, parteneri sociali și părțile interesate din sectorul privat nu este încă suficient de dezvoltată.

Pentru că cerințele în materie de abilități ale angajaților se schimbă rapid, ceea ce poate face tot mai greoi procesul de recrutare, angajatorii caută soluții în propriile companii și mai mult de jumătate aleg să își instruiască personalul. Este o creștere considerabilă, în comparație cu rezultatele studiului din 2015, când doar 20% prioritizau trainingul și dezvoltarea personală pentru ocuparea posturilor.

Raportul emis de Comisia Europeană, arată că lipsa de personal calificat este extrem de acută în sectorul medical, al construcțiilor, al serviciilor hoteliere și al TIC. Există neconcordanțe între tipurile de studii oferite. În plus, mobilitatea în scop educațional și măsurile de orientare profesională, precum și competențele non-tehnice necesare pentru piața forței de muncă, cum ar fi spiritul antreprenorial și abilitățile digitale, nu sunt suficient de dezvoltate.

Participarea la învățământul pentru adulți este printre cele mai scăzute din UE (1,5 % în 2014, față de media UE de 11 %). Planuri de a corela mai bine programele de învățământ cu nevoile angajatorilor, de a conecta bazele de date educaționale cu cele de pe piața forței de muncă și de a îmbunătăți funcționarea centrelor de evaluare și validare a competențelor există. Nu avem certitudinea că ele se și aplică.

Studiul ManpowerGroup privind Perspectivele Angajării de Forța de Muncă pentru trimestrul II/2017 arată că angajatorii au în plan pentru perioada următoare să facă angajări. 32% dintre angajatori anticipează o creștere a numărului total de angajați. Cel mai alert ritm de angajare este preconizat de angajatorii din organizații mari, cu o previziune netă de angajare de +28%.

Care sunt caracteristicile joburilor în 2020?

Candidatul nu va mai fi recrutat doar pentru că este specialist într-un anumit domeniu, ci el va trebui să aibă abilități diverse de comunicare, antreprenoriat, rezolvarea problemelor, gândire critică, project management, spirit de echipă, capacitatea de a asculta pentru a putea fi flexibil și a lucra per proiect, mai degrabă decât în cadrul unui job așa cum îl cunoaștem astăzi. 40% dintre copiii care merg la grădiniță astăzi vor lucra în joburi care nu au fost încă inventate.

Tinerii nu mai acceptă salarii mai mici de 500 de euro la primul loc de muncă

Așteptările tinerilor din România în ceea ce privește primul loc de muncă vizează un salariu lunar de 2.200 lei și un program de lucru săptămânal care nu depășește 40 de ore, preferabil într-o corporație mare, ocupând o poziție specializată, arată raportul independent-Graduate Barometer 2016-lansat de Trendence Institut.

Pretențiile absolvenților de universitate din România nu sunt cu mult diferite de cele ale ungurilor și polonezilor. Tinerii români își doresc ca primul loc de muncă să le aducă un venit anual de 5.954 euro și să nu îi solicite săptămânal mai mult de 40 de ore. Însă așteptările sunt departe de media europeană, care se ridică la un venit anual de 23.127 euro, adică aproape 2.000 euro pe lună și 42 de ore de lucru săptămânal.

Atunci când optează pentru un loc de muncă, tinerii candidați valorizează cel mai mult opțiunile de dezvoltare și training, dezvoltare personală, dezvoltare în carieră, să fie apreciați, atractivitatea jobului, echilibrul între viața personală și cea profesională și oportunități egale de dezvoltare.

Când vine vorba de cât de mult îi ajută cursurile studiate pentru intrarea pe piața muncii, studenții români în proporție de 54.2% sunt de părere că acestea le oferă competențele și aptitudinile necesare, în timp ce doar 43.7% dintre absolvenții europeni fac aceeași afirmație.