Programul de muncă clasic scade productivitatea şi ne îmbolnăveşte

Să obligi angajaţii să înceapă munca înainte de ora 10 este o tortură, căci acest program nu este adaptat nevoilor organismului, iar anagajatii se îmbolnăvesc, sunt epuizaţi şi stresaţi din cauza acestui program, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Oxford University.

Înainte de vârsta de 55 de ani, „ceasul biologic” al adulţilor este complet desincronizat cu programul de la 9:00 la 17:00 pe care îl au multe companii, iar acest lucru afectează performanţa, dispoziţia şi sănătatea mentală.

Dr Paul Kelley, de la Oxford University, cel care a coordonat studiul, susţine că e nevoie de o schimbare la nivel de societate pentru schimbarea orarului pentru elevi şi pentru cel de muncă, în aşa fel încât să se potrivească cu modul în care funcţionează organismul nostru în mod natural.

Cercetătorii au studiat ritmul circadian (sau „ceasul biologic”) şi au descoperit că majoritatea copiilor de 10 ani nu se poate concentra cum trebuie înainte de 8:30. Mai mult, un adolescent de 16 ani ar trebui să înceapă cursurile de la ora 10:00 pentru a da randament, iar studenţii de la 11:00.

Doctorul Paul Kelly crede că dacă programul şcolar ar fi schimbat în acest mod atunci elevii ar avea note mai mari. El a făcut experimentul la liceul Monkseaton din North Tyneside, unde a predat câţiva ani, iar rezultatul vorbeşte de la sine: numărul notelor mari a crescut cu 19%.

Într-un mod similar, companiile care impun angajaţilor să înceapă munca mai devreme de ora 10:00 trebuie să știe că acest lucru le va afecta productivitatea şi îi va îmbolnăvi. „E o problemă la nivel de societate. Lumea ar trebui să înceapă munca de la ora 10:00, căci în acest fel ceasul tău biologic îţi permite să funcţionezi la capacitate maximă. Abia începând de la 55 de ani va fi natural pentru corpul tău să începi munca de la ora 9:00. De cele mai multe ori, angajaţii sunt privaţi de somn, iar programul acesta fix este unul dintre factori.

Consecinţele sunt grave, căci te afectează din punct de vedere psihic şi emoţional – pur şi simplu nu dai randament. Inima şi ficatul tău au ritmurile lor şi nu le poţi devansa cu 2-3 ore. Privarea de somn e o tortură pentru organismul tău„, explică specialistul.

În fapt, privarea de somn a angajaţilor nu face bine nimănui. Tu nu eşti productiv, iar asta se poate traduce în pierderi de miliarde ale companiilor. Ba mai mult, angajaţii sunt mai frustraţi şi au tendinţa de a acţiona impulsiv, ceea ce provoacă adesea incidente la locul de muncă, arată un studiu recent.

CUM LUCREAZĂ ROMÂNII ŞI CUM AR VREA SĂ LUCREZE

Am vrut să vedem şi care e percepţia românilor despre programul de lucru şi perioada în care cred ei că sunt foarte productivi. Răspunsurile primite au fost diverse, ceea ce ne indică faptul că nu e productiv să fim băgaţi toţi în aceeaşi oală şi că fiecare are ritmul lui, propriul interval în care simte că dă cel mai bun randament.

Iată ce ne-au precizat interlocutorii:

Andrei
Programul de lucru pe care îl am acum este 08:30 – 17:30.
Intervalul orar în care sunt cel mai productiv este de la 09:00 la 11:00.
Programul ideal pentru mine ar fi 10:00 – 19:00.
Programul trebuie să pară cât mai flexibil.
Sunt angajat la o firmă de webdesign şi promovare online, dar am şi propria firmă la care deocamdată nu am angajaţi.

Laura
Eu lucrez 09:00 – 17:00. Nu aş putea să spun exact când am cea mai mare productivitate, în schimb ştiu că dacă mă captivează proiectul la care lucrez, orice oră are acelaşi nivel de productivitate. Cu 2 excepţii : ora de masă şi cam cu o oră înainte de a pleca spre casă, deoarece intru în alt mod de operare. Programul ideal pentru mine ar fi cel flexibil şi cel în care se poate lucra şi remote. De exemplu, sunt zile în care pot lucra şi de la 6 dimineaţa sau altele în care nu funcţionez la capacitate maximă şi nu pot să mă concentrez, însă spre seară am inspiraţie maximă. Iar pentru angajaţi, aş introduce cel puţin 1 zi sau 2 de lucrat remote, să ştii că poţi pleca din oraş ca să lucrezi o zi pe săptămână de la munte sau de oriunde. Important este să ai o echipă în care să ai încredere.

Anca
Productivitate mare: după 11.00 Program: 11.00 – 22.00 cu pauze de masă, sport, ieşiri la bancă, contabil, Ad Fin etc. Sunt antreprenor.

Mihaela
Am fost norocoasă şi tot timpul am avut un program flexibil, chiar şi când am fost angajată. Acum sunt antreprenoare, programul este flexibil de la 9:30 ori 10:00 până seară la 19:00 – 20:00, depinde de task-uri. Cele mai productive intervale sunt de dimineaţă până la pauză de masă şi spre seară.

Carmen
Sunt eficientă între orele 8-17, deţin funcţia de administrator. Pentru angajaţi, programul de 8 ore este suficient – între orele 9 şi 17,cu pauză de masă de 20 minute. Dacă insist la prelungirea programului nu mai au randament.

Daniel, antreprenor
Programul actual de lucru: 9:00 – 19:00 sau mai târziu
Intervalul orar în care e cel mai productiv: 9-11
Programul ideal : Sunt ok cu programul pe care-l am
Soluţii pentru ca programul să fie ok pentru angajaţi: În funcţie de natura activităţii pe care o fac, pe cât posibil, ţin cont de dorinţa angajaţilor atunci când întocmesc programul de lucru.

Oana
Ca om cu bioritm de noapte, maximul meu de productivitate e între 1 şi 4 dimineaţă.

DIS-DE-DIMINEAŢĂ

Aşa cum ne arată ultimul răspuns, există persoane care funcţionează mai bine atunci când se trezesc cu noaptea-n cap. „Cine se scoală de dimineaţă, departe ajunge” – e o zicala românească care le vine mănuşă acestor „early birds”. Există destui oameni faimoşi care susţin sus şi tare că trezitul la 4 sau la 5 dimineaţa le face bine. Au timp să se relaxeze, să facă yoga, să mediteze, să meargă la sală sau să înceapă munca fără să mai fie deranjaţi de zumzetul din jur.

Tim Cook, şeful Apple, este cunoscut pentru faptul că se trezeşte în fiecare dimineaţă la ora 4:30 şi trimite e-mailuri. Puţin mai târziu, la ora 5 poate fi găsit la sală. Paul Polman, de origine olandeză, se trezeşte la ora 6 dimineaţa. Astfel, şeful Unilever are timp să alerge pe banda din biroul său şi să reflecteze asupra zilei de lucru.

Jean-Martin Folz, fost CEO Peugeot, se trezea dimineaţa pentru a prinde trenul de la ora 4 pe ruta Dijon – Paris. Astfel, până când ajungea la birou, la ora 7, avea timp să lucreze şi la câteva rapoarte.

NU SUNTEM TOŢI LA FEL. DAR NICI JOBURILE NU SUNT TOATE LA FEL

George Chiriacescu, psiholog şi psihoterapeut adlerian (animaetanimus.ro) ne explică faptul că sunt două linii de interes care trebuie luate în calcul când vorbim de programul de lucru: una este dată de specificul activităţii pe care îl are societatea sau departamentul în cauză, iar a doua ţine de fiecare individ în parte.

„Din punctul meu de vedere, când vorbim de abordarea psihologică a indivizilor, nimic nu este bun pentru toată lumea. În funcţie de companie şi departament există şi acum posibilitatea să îţi alegi intervale de lucru care să îţi asigure productivitatea. Totuşi, vânzările, livrările către persoanele fizice, departamentele de service, relaţii cu clienţi, instalări de diferite echipamente, etc., sunt tipuri de activităţi ce nu se pot face, în cele mai multe cazuri, noaptea. Pentru toate acestea există intervale de lucru clare, dar sunt şi departamente unde poate există o mai mare flexibilitate în organizarea orarului de muncă”, menţionează psihologul.

George Chiriacescu explică faptul că aspectul pe care este bine să îl monitorizeze, atât managerii, dar şi fiecare individ în parte, este legat de calitatea odihnei, a timpului liber şi a orelor de somn în sine.

„Dacă ne ducem acasă şi mai lucrăm la ceva de la birou, sau facem asta în vacanţă sau în timpul liber, perioada în care este necesar să ne refacem este sabotată şi oricare ar fi programul de muncă tot nu vom fi productivi. Acelaşi lucru este legat şi de orele de somn. Pe lângă importanţa celor 7 – 8 ore de somn în fiecare ciclu de 24 de ore, şi că măcar două dintre acestea este bine să fie înainte de ora 24, calitatea somnului în general este cea care contează. Un somn întrerupt de trezire, un somn agitat, din care te trezeşti mai obosit decât te-ai culcat face ca oricare ar fi orarul de muncă să nu mai conteze”, spune George Chiriacescu.

PROGRAMUL FLEXIBIL: TO BE OR NOT TO BE

Se observă trendul ca o companie să nu mai angajeze toată forţa de muncă de care are nevoie, ci să colaboreze tot mai mult cu freelanceri şi profesionişti independenţi. Corina Gonteanu, Strategic Director of Marketing Europe, Manpower Group, a spus în cadrul CIO National Conference 2017, că „relaţia tradiţională între angajator şi angajat e aproape moartă, nimeni nu mai vrea să lucreze pentru toată viaţă într-un singur loc” şi a adăugat că oamenii au nevoie mai mult ca oricând de program flexibil, să lucreze pe proiecte, ca freelanceri sau ca profesionişti independenţi.

Psihologul George Chiriacescu susţine că ar trebui să muncim aşa cum ne „cere” corpul şi că programul flexibil ar putea fi o soluţie, dar sunt mai multe aspecte de luat în calcul.

„Programul flexibil poate fi o soluţie, dar nu se poate aplica în toate afacerile, nu este general valabilă. Este o ecuaţie cu mulţi factori, ce fel de activitate desfăşoară, sunt mai mulţi bărbaţi sau femei, este muncă de creaţie sau execuţie, ce vârste au angajaţii. Sunt o serie de cercetări care confirmă că oamenii consideraţi deştepţi şi de succes au în comun această trăsătură de a fi păsări de noapte. Totuşi, nu toţi cei care ajung manageri pot sta nopţile la lucru şi nici nu ar fi sănătos să facă asta dacă nu sunt aşa în mod natural. Aceste evaluări este bine să fie făcute de la individ la individ, altfel pot apărea probleme medicale şi psihologice din cele mai grave”, încheie psihologul.