Piața muncii 2022: Cine și în ce orașe își mai caută un loc de muncă

Orice ai scrie despre piața muncii, subiectul central se referă întotdeauna la candidați. Cum sunt, cine sunt, ce job-uri caută, de ce sfaturi au nevoie, cât de activi sunt pe piață în funcție de vârstă/pregătire/zonă, mai acceptă să intre în șomaj sau nu etc? Ei bine, o platformă de recrutare a făcut un studiu în acest sens și astăzi vă prezentăm câteva dintre concluziile cercetării.

Cum se (mai) aplică

În 2021, se pare că pretendenții la locurile de muncă s-au ghidat după proverbe românești, astfel că au mers pe ideea: cu cât ai mai multe aplicări, cu atât ai mai multe șanse de a obține un job.

După această filosofie s-au ghidat mai ales cei care și-au propus să obțină un job în domeniile: vânzări, relații cu clienții, logistică, secretariat sau contabilitate.

Ce e totuși diferit față de 2020? Intrarea în acest top a IT-ului, care este, de altfel, un domeniu considerat stabil în această perioadă spre deosebire de alte sectoare care s-au clătinat. În plus, este considerat și un domeniu de viitor de mulți dintre candidați.

Iată un clasament de aplicări pe domenii:

• Vânzări – 15 aplicări medii/candidat
• Relații clienți/Call Center – 9 aplicări medii/candidat
• Administrativ/Logistică – 7 aplicări medii/candidat
• Office/Back-office/Secretariat – 7 aplicări medii/candidat
• Financiar/Contabilitate – 7 aplicări medii/candidat

La coada clasamentului

Bineînțeles că există și sectoare mai puțin accesate. Evident că au existat candidați, numai că aceștia au fost fie mai selectivi, fie mai puțini ca număr, fie au existat oportunități insuficiente. Drept urmare au adunat ceva mai puține aplicări.

Printre domeniile la care s-a aplicat cel mai puțin se regăsesc domenii precum: Arhitectură/Design interior, Medicină veterinară sau Petrol/Gaze.

Lista domeniilor care au avut sub 3 aplicări medii/candidat se prezintă în felul următor tura aceasta:

• Arhitectură/Design interior
• Medicină veterinară
• Statistică/Matematică
• Prelucrarea lemnului/PVC
• Agricultură
• Pază și protecție/Militar
• Petrol/Gaze
• Cercetare/Dezvoltare
• Traduceri
• Confecții/Design vestimentar

Cât de activi sunt candidații în funcție de vârstă

Pe locul 1 în topul candidaților care aplică cel mai des se află cei din categoria de vârstă 25-35 ani, urmați de cei din grupa 18-24 ani. Ce e interesant de remarcat anul acesta este că persoanele din cel din urmă segment de vârstă, cunoscuți până nu demult pentru ușorul dezinteres acordat vieții profesionale, au avut un procentaj al aplicărilor chiar mai ridicat ca-n 2020 în 2021, odată cu reînviorarea pieței de recrutare.

Iată cum s-au împărțit aplicările în funcție de vârstă:

Aplicările pe orașe

La fel ca în 2020, bătălia între orașele cu cei mai activi candidați se dă între aceiași 5 jucători: București (care are și cea mai însemnată pondere), Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov și Iași. Iașiul a căzut pe locul 5, după ce cu un an înainte se situase pe 3, Brașovul a urcat pe 4, după ce fusese pe 5, iar Timișoara ajunge pe 3.

Dintre orașele care au atras sub 30.000 de aplicări în 2021 amintim Babadag, Panciu, Avrig, Horezu și Crevedia.

Astfel, printre orașele care au strâns cei mai mulți aplicanți se numără București, cu cun procent de 25,31, urmat de Cluj-Napoca – 6,98%, Timișoara – 5,92%, Brașov – 5,76% și Iași – 5,41%

Șomajul

New Palgrave Dictionary Of Economics definește șomajul a fi „procentul de indivizi din forța de muncă (care este suma celor care muncesc sau caută de muncă) care nu au un loc de muncă (dar caută unul).”

Șomajul raportat diferă de la o națiune la alta, sau de la un bloc economic la altul, și pentru că definițiile șomajului sunt diferite; întrucât „căutarea locului de muncă” este diferit definită, de exemplu, în SUA și Uniunea Europeană, rata raportată a șomajului diferă în mod necesar și ea chiar în condiții identice ale pieței muncii; în SUA a citi anunțurile de oferte de locuri de muncă, nu este considerată, așa cum se întâmplă în Europa și Canada, o căutare a unui loc de muncă, în măsura în care n-ai răspuns unei astfel de oferte publicată; în măsura în care nu răspunzi deci la oferte de locuri de muncă pentru că acestea pur și simplu nu furnizează locurile de muncă pentru care ești calificat, în SUA Biroul de statistică a muncii pur și simplu nu te consideră șomer și în consecință nu te include în calculele ratei raportate a șomajului.

O parte din șomaj se datorează caracteristicilor structurale atât ale pieței muncii cât și ale pieței bunurilor și serviciilor. Caracteristicile structurale care generează acest „șomaj natural” sunt imperfecțiuni ale pieței, variații aleatorii în cerere și ofertă, costurile legate de obținerea informațiilor despre locurile de muncă disponibile la un moment dat, etc.

Începând cu 2021, metodologia Anchetei Forței de Muncă în Gospodării (sursa primară a datelor furnizate de INS) a fost revizuită pentru a răspunde cerințelor noilor regulamente europene intrate în vigoare. De asemenea, începând cu 2021, persoanele care produc bunuri agricole destinate exclusiv sau majoritar autoconsumului nu mai fac parte din populația ocupată totală, respectiv din populația ocupată în agricultură, acest indicator diminuându-se corespunzător în ambele cazuri.

Aceste modificări generează un impact sesizabil asupra estimațiilor, și din acest motiv, datele publicate pentru lunile ianuarie-octombrie 2021 nu sunt comparabile cu cele publicate pentru perioadele anterioare.

Cum se prezintă situația de fapt:

Cea mai mare rată a șomajului a fost atinsă în 2021 în lunile ianuarie și februarie (5,9%), iar cea mai mică în luna iunie (5%). (*)

Pe sexe, rata şomajului la bărbați a depăşit-o cu 0,9 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile respective fiind 5,7% în cazul persoanelor de sex masculin şi 4,8% în cazul celor de sex feminin).

*date preluate din informațiile publicate de INS în luna octombrie 2021

**informatiile prezentate în material aparțin platformei de recrutare eJobs

***Photo by Markus Winkler on Unsplash