O nouă Apocalipsă pe piaţa muncii? De la şomaj la prea multe joburi

Strack, prezent, în luna octombrie a anului 2014, la o conferință TED susținută la Berlin, a subliniat că, până în 2030, forța de muncă va scădea dramatic din cauza natalității mici din ultimele decenii și din cauza ieșirii la pensie a generației Baby Boomers (copiii născuți după cel de-Al Doilea Război Mondial, în perioada 1946-1964). Astfel, numărul populației apte de muncă vă scădea într-atât de mult încât lumea se va confrunta cu o criză a forței de muncă. Concret, contrar a ceea ce se întâmplă azi, vor fi mai multe oferte de muncă decât oameni disponibili.

Ca să explice cum a ajuns la această concluzie, expertul în resurse umane dă drept exemplu anul nașterii sale, 1964, despre care spune că a fost anul cu cele mai multe nașteri din istoria Germaniei. S-au născut 1,3 milioane de copii. Ca să ne facem o idee despre cursul pe care natalitatea l-a luat în ultimele decenii, tot în Germania, dar în anul 2013, s-au născut doar 600.000 de copii.

Germania, deficit de 8 milioane de oameni apți de muncă în 2030

Rainer Strack ia ca exemplu Germania și, pe baza unei piramide a grupelor de vârstă, arată că, până în 2030, numărul populației apte de muncă, cu vârste cuprinse între 15 și 65 de ani, va scădea dramatic. „Ce știm din această imagine este că forța de muncă, adică oamenii care muncesc, va scădea în Germania. Și va scădea semnificativ. Acum, ce se va întâmpla cu cererea de muncă? Aici devine interesant. Pentru că nu vrem să prezicem viitorul, am făcut altceva: ne-am uitat la PIB-ul și la rata de creștere a productivității Germaniei din ultimii 20 de ani și am luat în calcul următorul scenariu: dacă Germania vrea să aibă în continuare aceeași valoare a PIB-ului și aceeași rată de creștere a productivității, putem calcula direct de câți oameni are nevoie ca să-și mențină trendul ascendent. Așadar, Germania va fi afectată de un deficit serios al forței de muncă. Statistica arată că, în 2030, forța de muncă din Germania va număra aproximativ 37 de milioane de oameni, dar va avea nevoie de 45 de milioane de oameni. Deci, un deficit de 8 milioane de oameni în ceea ce privește forța de muncă. Și am luat în calcul mai multe scenarii, dar asta nu schimbă cu nimic realitatea”.

În opinia expertului în resurse umane, dacă vrea să-și păstreze același ritm de creștere al PIB-ului și să aibă aceeași creștere a productivității ca până acum, Germania trebuie să crească rata migrației, să aducă mai multe femei în câmpul muncii și să crească vârsta de pensionare. Asta în contextul în care, în anul 2014, Germania a scăzut vârsta de pensionare de la 67 la 63 de ani. Mai mult, ca să contracareze efectele crizei, e recomandat ca Germania să ia aceste măsuri în același timp. „Dacă Germania eșuează, Germania va stagna. Nu vom mai crește. De ce? Pentru că atunci când nu există oameni care să muncească, cine să producă creșterea economică? Și companiile vor căuta talente în altă parte. Dar unde?”, atrage atenția Strack.

Surplusul forţei de muncă va continua până în 2020

Potrivit lui Rainer Strack, de criza forței de muncă nu vor scăpa nici măcar cele mai dezvoltate economii ale lumii. Până în 2020, surplusul forței de muncă se va păstra în țări precum Italia, Franța și Statele Unite. Dar, până în 2030, și acestea vor fi lovite de criza resurselor umane. „Atunci, ne vom confrunta cu o criză globală a forței de muncă în majoritatea celor mai importante economii din lume. Inclusiv trei din cele patru țări ale grupului BRIC (Brazilia, Rusia, India și China). Din cauza politicii 'singurului copil', și China va fi afectată. La fel și Brazilia și Rusia”, crede expertul în resurse umane.

Pe de altă parte, Strack spune că, în realitate, situația este una care creează cadrul propice unor alte provocări. Un alt lucru care se va întâmpla până în 2030 are legătură cu abilitățile oamenilor. Numărul oamenilor cu talente reale va scădea și va crește numărul oamenilor fără prea multe abilități profesionale. Așadar, nu doar că vom rămâne fără forță de muncă, dar forța de muncă care va exista nu va întruni toate exigențele angajatorilor. Asta înseamnă noi provocări pentru guvernele lumii și pentru companii în ceea ce privește educația, calificarea și perfecționarea angajaților, subliniază Strack.

Va reuși tehnologia să combată criza forței de muncă?

O întrebare cât se poate de pertinentă este dacă roboții și automatizarea, tehnologia, în general, vor reuși să schimbe cumva imaginea de ansamblu care se preconizează în mai puțin de 15 ani. Potrivit lui Rainer Strack, tehnologia va înlocui multe locuri de muncă obișnuite, și nu doar în producția industrială. Chiar și joburile de birou sunt în pericol și s-ar putea să fie înlocuite de roboți, de inteligență artificială sau de automatizare. „Așadar, întrebarea cheie nu este dacă tehnologia înlocuiește o parte dintre aceste locuri de muncă, ci când, cât de repede și cu ce costuri? Sau, cu alte cuvinte, ne va ajuta tehnologia să rezolvăm această criză a forței de muncă? Da și nu”, crede expertul în resurse umane.

Rainer Strack dă ca exemplu industria auto și ne amintește că roboții sunt responsabil de 40% dintre toate procesele ce stau la baza construirii unei mașini. Și, dacă în anul 1980 părțile componente electronice ale unei mașini reprezentau 10% din totalul costului de producție, astăzi acest procent a ajuns la peste 30% și va continua să crească până la peste 50% până în 2030. De fapt, numărul total al oamenilor implicați în procesul de producție al unei mașini s-a schimbat foarte puțin în ultimele decenii, în ciuda roboților și a automatizării.

Expertul în resurse umane mai crede că tehnologia nu vine doar cu automatizare, dar și cu crearea unor noi locuri de muncă: „Da, tehnologia va înlocui multe joburi. Dar, pe de altă parte, vor fi inventate și joburi noi, joburi care necesită skilluri noi. Iar asta înseamnă că tehnologia va face ca oamenii să aibă din ce în ce mai multe aptitudini inutile, care nu se vor mai potrivi cu cerințele locurilor de muncă”.

Oamenii talentați, la mare căutare

Pentru că tabla valorilor și a talentelor va arăta cu totul altfel în 2030, oamenii cu adevărat talentați, pregătiți pentru provocările care vor avea loc peste 15 ani, vor fi la mare căutare. Și, subliniază Strack, dacă ei sunt resursa rară, trebuie să-i înțelegem mai bine.

Ca să afle ce vor oamenii cu adevărat talentați, în 2014 a făcut un studiu global pe un eșantion de 200.000 de oameni, din 189 de țări, care își căutau un loc de muncă. „Migrația este, cu certitudine, o măsură cheie ca să trecem peste criza care ne așteaptă. Mai mult de 60% dintre respondenți au spus că vor să muncească în străinătate. Pentru mine, este un număr surprinzător de mare. Lumea este mobilă, dar numai parțial. Cele mai puțin mobile țări sunt Rusia, Germania și Statele Unite. La polul opus, țările cu cea mai mare priză la tinerii de azi și adulții din 2030 sunt Franța, Elveția, Germania, Canada, Marea Britanie și Statele Unite, care reprezintă prima opțiune la nivel global.

Care sunt preferințele profesionale ale acestor 200.000 de oameni? Ce vor ei de la un loc de muncă? Dintr-o listă de cu 26 de nevoi pe care ar trebui să le satisfacă un loc de muncă, salariul se află abia pe locul 8 în topul preferințelor respondenților; pe locul 4 – angajatul să aibă o relație bună cu șeful, pe locul 3 – echilibrul dintre viața personală și cea profesională, pe locul 2 – o relație bună cu colegii, iar pe locul 1 – ca angajatul să fie apreciat pentru munca depusă. Pentru că una dintre nevoile stringente ale oamenilor viitorului va fi aceea de a fi apreciați la locul de muncă, criza forței de muncă va deveni, în timp, una personală, crede Rainer Strack.

Schimbarea de atitudine, cheia către o lume nouă

„Ne vom confrunta cu o criză globală a forței de muncă din cauza unui deficit al resurselor umane și a unei nepotriviri între aptitudini și cerere. O altă cauză ține de o provocare culturală de proporții. Și această criză a forței de muncă se apropie cu pași repezi. Acum, ne aflăm doar la un punct de cotitură. Ce putem să facem noi, ce pot face guvernele lumii, ce pot face companiile? Atât fiecare companie, cât și fiecare țară din lume are nevoie de o strategie a resurselor umane și trebuie s-o pună în practică imediat”, atrage atenția Strack.

Expertul în resurse umane subliniază că planificarea resurselor umane va deveni mai importantă decât planificarea financiară, motiv pentru care cererea și oferta trebuie estimate pentru mai multe joburi și pentru mai multe aptitudini. Criza forței de muncă din 2030 poate fi combătută și printr-un plan care să includă atragerea oamenilor talentați, și anume reprezentanți ai generației Y, femei, dar și pensionari. Acești oameni trebuie perffecționați pentru provocările din 2030. Și, poate cel mai important plan, companiile și nu numai trebuie să-și dezvolte o cultură a aprecierii și a relațiilor interumane.

„Cu toate astea, unul dintre cele mai importante lucruri pe care le putem face este să ne schimbăm atitudinea. Angajații sunt resurse, sunt bunuri, nu costuri, nu mașinării”, conchide Strack.