Motivul pentru care specialiștii români pleacă în străinătate, care nu are legătură cu banii

Românii nu mai părăsesc țara doar pentru a munci pe un salariu mai bun. În special în cazul celor cu educație înaltă și bine pregătiți, mai există un motiv puternic pentru care decid să plece în străinătate.

Potrivit unui studiu realizat de Centrul pentru Studii de Politica Europeana (CEPS), România se află pe primul loc în UE după ponderea cetățenilor care lucrează într-un alt stat european. Este vorba de 19,7%, în condițiile în care media UE este de doar 4%!

Am ajuns în situația în care cel puțin 1% din populație pleacă, în fiecare an, să muncească în altă parte.

Unul dintre motivele evidente (și care a fost singurul, ani la rândul) este salariul. Joburile sunt mai bine plătite, în special în statele din vestul, centrul și o parte din sudul Europei. Iar acest lucru se reflectă și în statistica ce arată unde emigrează cei mai mulți români. Potrivit sursei citate, în 2017, țările de destinație preferate de emigranții români erau Italia (1,2 milioane), Spania (700.000) și Germania (500.000).

Cât despre „exodul de creiere”, studiul arată că cei cu studii superioare sunt, în ultima vreme, și cei mai mobili, mulți dintre acești dorind să plece din țara de baștină. Este vorba, în special, de personal de calificare înaltă, din domeniile medicină și inginerie. Acest lucru creează un deficit de specialiști în statul pe care îl lasă în urmă.

Salariile mai mari și un loc de muncă mai ușor de găsit nu sunt însă singurele motive care explică migrația masivă. Potrivit CEPS, migranții calificați caută țări în care calitatea instituțiilor este mai mare.

Iar profesorul de psihologie Daniel David, care predă la UBB din Cluj, explică foarte clar acest lucru.

”Românii au un potențial de inteligență/creativitate similar cu cel al popoarelor vestice. Din păcate, noi nu avem instituțiile sociale puternice, capabile să transforme acest potențial în realitate. Nu avem instituții puternice fiindcă nu avem o încredere interpersonală adecvată, ceea ce ne afectează cooperarea și solidaritatea necesare pentru a construi instituții moderne. Aceste instituții moderne, prin reglementările simple, clare și transparente, bazate pe încredere, cooperare și solidaritate, există în spațiul vestic. Apoi, munca este pentru români un mecanism de emancipare. Dacă munca le permite să câștige astfel încât să se emancipeze, românii sunt exemple de urmat în muncă. Dacă câștigul îi ajută doar să supraviețuiască, atunci românii se comportă ca în condiții de supraviețuire, după mentalități de genul „las’ că merge și așa“!”, explică Daniel David, în interviul publicat în ediția de aprilie a Revistei CARIERE.

CE POT FACE COMPANIILE?

Având în vedere că ritmul de transformare al instituțiilor publice este foarte greoi, am vrut să aflăm ce pot face companiile pentru ca angajații să se simtă ca într-o oază de normalitate, astfel încât să fie mai puțin tentați să plece în alte țări (sau chiar deloc).

Ana Nicoleta Zafiu, consilier în carieră, psiholog organizațional și General Manager la CareerInvest, ne explică ce e de făcut în acest sens.

Primul și cel mai important lucru pe care îl pot face organizațiile din România este să identifice care sunt aspectele de care oamenii sunt nemulțumiți, să accepte realitatea, să identifice soluții și mai ales să le implementeze.

Însă există și câteva direcții general valabile la care este bine că organizațiile să fie atente:

• Condițiile de lucru

Prin condiții de lucru înțelegem: spațiul fizic în care oamenii își desfășoară activitatea, dotarea aferentă postului și programul de lucru.

În acest context este important să ne asigurăm că există un număr suficient de oameni și că nu este nevoie să se stea peste program decât în situații excepționale, să ne asigurăm că fiecare post este dotat corespunzător și că mediul ambiental este unul plăcut.

• Echitabilitate și transparență

Echitabilitate în mediul organizațional înseamnă în primul rând că promovările, atât cele care țin de aspectul financiar, cât și cele care țin de poziția ocupată și de statut, să fie făcute în funcție de un set de criterii cunoscute de către toți angajații.

• Siguranța locului de muncă

Este esențial pentru starea de bine a angajaților să lucreze pentru o organizație care le da sentimentul siguranței într-un mod autentic. Tocmai de aceea este recomandat că firmele să aibă o strategie de business pe termen mediu și lung, pe care să o comunice și angajaților. De asemenea, este util că la rândul lor, angajații să aibă niște obiective setate de companie și să aibă, în egală măsură, vizibilitate cu privire la o posibilă evoluție în cadrul organizației.

Totodată, situații precum: întârzierea plății salariilor sau renunțarea la o serie de beneficii de care oamenii dispun, pot fi percepute că semne de instabilitate. În astfel de contexte, cel mai constructiv este că aceste subiecte să fie abordate deschis de către management în relația cu angajații și să fie prezentate cauzele. Lipsa informațiilor poate conduce la scenarii mult mai negative decât realitatea.

• Investiția în oamenii

Oamenii se simt valorizați și apreciați atunci când organizația în care lucrează le oferă posibilitatea să se dezvolte. Se pot face strategii de dezvoltare a abilităților și competențelor atât la nivel individual, cât și la nivel de departament. Câteva exemple în acest sens sunt: cursurile de perfecționare a unei limbi străine, cursurile de comunicare, cele de dezvoltare a abilităților digitale sau cele de prezentare.