Kurzarbeit: reușita acestui program de redresare a businessului va depinde de condițiile și restricțiile impuse angajatorilor pentru a-l accesa

“Kurzarbeit aduce beneficii pentru angajați, angajatori și pentru stat. Angajații nu își pierd locul de muncă și primesc salariul aproape integral, deși muncesc mai puțin. Angajatorii își păstrează forța de muncă și au o șansă mai mare de a readuce business–ul la un nivel cel puțin funcțional. Statul evită creșterea numărului de șomeri prin alocarea unor sume de bani mai mici decât în cazul ajutorului de șomaj, continuă să încaseze taxe ;i contribuții sociale și preîntâmpină dificultățile generate de înmulțirea șomerilor și ulterior a persoanelor susținute exclusiv social”, susține Anca Grigorescu, partener în cadrul companiei de avocatură bpv Grigorescu Ştefănică.

Reușita modelului Kurzarbeit și deschiderea angajatorilor de a apela la acest sprijin oferit companiilor care recurg la reducerea timpului de lucru ca urmare a diminuării temporare a activității va depinde însă de condițiile care vor fi impuse pentru accesarea lui, atenționează ea.

Cât câștigă angajații, cât câștigă statul

În cazul companiilor care vor aplica la acest program, indemnizația susținută de stat ar urma să fie de 75% din diferența dintre salariul de bază brut prevăzut în contractul individual de muncă și salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate.

“De exemplu, dacă timpul de muncă s-ar reduce la 50%, angajatul ar urma să primească 50% din salariu de la angajator și 37,5% din partea statului. Adică în total 87,5% pentru un timp de muncă efectiv prestat de 50%”, explică Anca Grigorescu.

Mai mult, în calitate de coordonator al departamentului de Dreptul Muncii din cadrul companiei de avocatură, ea a oferit și câteva exemple de calcule legate de veniturile statului și ale angajatului, în funcție de diferite niveluri salariale, valabile pentru un angajat căruia i s-a redus activitatea la 50%.

Astfel:

1. Salariu mediu brut pe economie (5.201 lei în aprilie 2020) – statul suportă 1.950 lei și încasează 1.991 lei

Angajatul primește 4.551 lei brut

2. Salariu minim brut (2.230 lei) – statul suportă 836,25 lei și încasează 804 lei

Angajatul primește 1.951 lei brut

c) Salariu brut de 9.000 lei – statul suportă 3.375 lei și încasează 3.446 lei

Angajatul primește 7.875 lei brut

Ce companii pot aplica pentru Kurzarbeit

Sunt eligibile companiile care și-au redus temporar activitatea și a căror cifră de afaceri a scăzut cu cel puțin 10% comparativ cu luna similară a anului anterior. De asemenea, în planul de redresare economică lansat de Guvern se precizează că măsura poate fi implementată pentru un termen minim de trei până la șase luni și se va aplica în cazul reducerii timpului de lucru pentru cel puțin 10% dintre angajații unei companii.

“Cred că toate tipurile de companii cu activitatea redusă temporar, fie că vorbim despre IMM-uri, fie de companii mari, vor fi de principiu interesate să acceseze acest program. Măsura este așteptată de întreg mediul de business din România, indiferent dacă sunt companii care au efectuat sau nu concedieri, ori dacă au suspendat contractele de muncă ale salariaților prin intermediul șomajului tehnic”, afirmă Anca Grigorescu.

Condițiile în care o companie poate aplica la acest program vor fi stabilite de Guvern în perioada imediat următoare.

“Deschiderea companiilor de a aplica la Kurzarbeit este influențată de evoluția economiei, de posibilitatea firmelor de a accesa simultan sau alternativ mai multe modele de sprijin, de condițiile impuse. De altfel, reușita acestui program de redresare a businessului va depinde în mare măsură de nivelul de condiții și restricții impuse angajatorilor pentru a-l accesa. În cazul în care condițiile vor fi imposibil sau prea dificil de îndeplinit, angajatorii ar putea fi nevoiți să apeleze la măsuri mai ușor de implementat, care, în acest caz, se traduc prin concedieri. De rapiditatea implementării Kurzarbeit depinde salvarea a numeroase locuri de muncă și chiar salvarea existenței multor companii, așa că sper că programul va deveni funcțional cât mai curând”, a mai spus Grigorescu.

Kurzarbeit – Scurt istoric

Conceptul Kurzarbeit înseamnă lucru cu timp de muncă redus și este un model economic lansat în Germania în urmă cu 110 ani.

Kurzarbeit a fost utilizat și în timpul celor două războaie mondiale, dar a devenit celebru în timpul crizei financiare mondiale care a început în 2008.

Datele estimative ale Organizaţiei pentru Cooperare Economică Europeană (OECD) arată că până în trimestrul al treilea din 2009 peste 200.000 de joburi din Germania au fost salvate datorită Kurzarbeit.

De asemenea, în 2009, în timpul precedentei crize financiare, deși Produsul Intern Brut al Germaniei a scăzut cu aproape 6%, înregistrând cea mai mare scădere a PIB din cele șapte țări analizate, numărul angajaților a rămas stabil. În schimb, în alte economii puternice, precum cele din Franța, Italia, Marea Britanie, Japonia, SUA sau Canada, numărul angajaților a scăzut, cea mai mare contracție fiind în SUA, de până la aproape 4%, arată datele Fondului Monetar Internațional.

“Încă de la începutul stării de urgență am identificat ca fiind o necesitate dezvoltarea conceptului Kurzarbeit pentru economia românească. Acesta este preluat după modelul german, care există de peste 100 de ani. Am văzut această măsură ca fiind una esențială pe termen scurt și mediu pentru menținerea unui număr cât mai mare de locuri de muncă și pentru salvarea companiilor din România. Țara noastră are nevoie de acest program pentru a acoperi nevoile mediului de business care nu mai pot fi acoperite prin programele existente sau anterioare”, a încheiat Anca Grigorescu.

În calitate de coordonator al comitetului de Dreptul Muncii al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK), co-head al comitetului de Dreptul Muncii în cadrul Camerei de Comerț Americane în România (AmCham) și membru activ în cadrul employment task force din Coaliția pentru Dezvoltarea României, Anca Grigorescu a promovat activ conceptul de Kurzarbeit drept instrument de apărare a locurilor de muncă și reluare treptată a business–ului de către companiile din România: a identificat formule compatibile cu legislația din România, avantajele și necesitatea acestuia pentru a contribui la redresarea economiei românești.

***

Articolul face parte din seria ”Kurzarbeit, antidot german pentru criza românească?”, dezbatere lansată marți, 7 iulie, de Revista CARIERE, prin intermediul căreia ne dorim să obținem cât mai multe puncte de vedere din partea celor implicați în transpunerea în practică sau direct afectați de implementarea acestei măsuri.

Așadar, fie că sunteți antreprenor, manager, specialist de resurse umane, lider de echipă, de sindicat, ori pur și simplu angajat, dar considerați că opinia dvs este valoroasă și ar trebui împărtășită, nu ezitați să ne scrieți la una dintre adresele de e-mail:[email protected] sau [email protected] . Opiniile dvs vor face subiectul unor articole publicate pe site-ul nostru, scopul acestei campanii fiind acela de a aduna laolaltă idei valoroase, pertinente, care să reliefeze și plusurile, dar și minusurile acestei măsuri.