Joburi mai multe, salarii mai mari: Revoluţia provinciei

Spre exemplu, Clujul se află pe locul trei într-un clasament al închirierilor de birouri din afara Capitalei, în 2016. În același timp, Timișoara și Iașiul au luat fața Clujului pe piața de birouri, potrivit unei analize a consultanților ESOP. Analiștii remarcă un fenomen nou pe piață, vizibil încă din 2016: marile companii de IT&C se extind simultan în mai multe orașe. Câteva exemple sunt compania Accenture, care a închiriat în 2016 birouri în București, dar și în Cluj și Iași, Deloitte, care s-a extins în București și Timișoara, Ericsson, în București și Pitești, HP, în Cluj și Arad, sau Huawei, cu noi birouri în București și Timișoara.
În 2016, Timișoara a ocupat primul loc în topul închirierii de birouri din afara Capitalei, cu un volum total de 35.795 mp, fiind orașul în care s-au și livrat suprafețe mari de birouri de clasă superioară. Pe locul doi în atragerea corporatiștilor s-a aflat Iașiul (20.000 mp), iar pe trei –
Cluj-Napoca (12.150 mp), arată analiza ESOP. S-au mai închiriat birouri și în alte orașe, dar la un volum total cumulat de spații mult mai mic în comparație cu orașele de pe primele locuri: sub 4.000 mp, în Brașov, Arad și Pitești.
Efectul? Creșterea economică în provincie
Datele privind închirierile de birouri se suprapun cu cele privind creșterea economică. Mai exact, județele Maramureș, Cluj și Alba au înregistrat anul trecut cele mai mari rate de creștere economică la nivel național.
Economia românească a înregistrat, în ansamblu, o creștere de 4,8% în 2016, potrivit datelor preliminare publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Astfel, județele Maramureș, Cluj și Alba, cu rate de creștere economică de 6,2%, 6%, respectiv 5,8% în 2016, au fost urmate de județul Harghita, cu o creștere a PIB de 5,7% în 2016, și de județele Bacău, Iași, Caraș-Severin și Covasna, toate cu 5,5%. Acestea au fost singurele județe în care creșterea economică a fost de cel puțin 5,5% anul trecut, potrivit datelor disponibile. În București, economia a crescut anul trecut cu 5,4%, peste media la nivel național.

În plus, cele mai dezvoltate zone din țară erau, anul trecut, Capitala, cu un nivel al PIB/locuitor de 22.878 euro, și județele Constanța (12.319 euro/locuitor), Cluj (11.089 euro/locuitor), Timiș (10.830 euro/locuitor), Prahova (10.717 euro/locuitor), Brașov (10.280 euro/locuitor) și Ilfov (10.212 euro/locuitor).

Clujul, campion al migrației

De asemenea, dacă luăm în calcul rezultatele unui chestionar realizat la nivel național de Banca Mondială, în perioada martie–aprilie 2017, putem observa că pe primul loc în țară la atractivitate se află Clujul, urmat de București și Timișoara, în timp ce Iașiul ocupă locul șase în preferințele românilor. Cercetarea a relevat faptul că nu mai puțin de 1,7 milioane de români, adică aproape 10% din populație, s-ar muta în alt oraș decât cel în care locuiesc în prezent.

În fața Iașului, între preferințele românilor pentru relocare se numără Cluj (260.440 de oameni), București (245.820), Timișoara (201.960), Brașov (196.010) și Sibiu (87.720). Studiul cuprinde și un top al orașelor secundare (fără București) în funcție de câți migranți a atras fiecare localitate pe parcursul a zece ani (2001–2011). Din acest punct de vedere, podiumul este format din Timișoara (83.000 de persoane atrase), Cluj (82.000) și Iaşi (61.000). De altfel, experții Băncii Mondiale concluzionează că România este împărțită în patru zone mari de influență, care au centrele de putere în cele trei orașe menționate și în Capitală.

Zone dezvoltate de business

Diferențele pe harta pieței muncii sunt, deci, din ce în ce mai vizibile. Auzim tot mai des despre cât de multe companii fac angajări în diverse orașe – mai ales cât de greu găsesc angajați aceste firmei – sau cât de mult au crescut salariile în provincie. Acesta nu este doar un buzz mediatic; nu sunt exagerări. Nivelul salariilor, rata ocupării și, respectiv, a dezvoltării economice din multe zone din țară se schimbă mult de la un an la altul.

Clujul, Iașiul și Timișoara au devenit, nu peste noapte, zone dezvoltate de business. Numeroase companii au deschis centre și filiale în aceste orașe, dar și investitori mai mari sau mai mici au ales să își dezvolte afaceri în afara Bucureștiului. Sigur, Capitala a fost punctul de intrare în România a marilor companii, locul unde au venit primii mari dezvoltatori imobiliari, primele lanțuri de hipermarketuri și primele instituții bancare de renume. Dar în ultimii ani, managerii firmelor de afară care vor să atace piața locală vizează și alte orașe.

Articol preluat din numărul 238/iunie 2017 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici