Hotelierii caută să angajeze personal din Asia pentru că românii nu mai vor să muncească

Potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări, situaţia numerică a cetăţenilor străini cu drept de şedere în scop de muncă la data de 28.02.2017 era de 5575 persoane, aproape dublu față de 2015 când erau înregistrați cu drept de muncă 2812 persoane. (sursa: Inspectoratul General pentru Imigrări)

Cei mai mulți sunt chinezi (1244) și turci (1176) urmați de filipinezi (491) și vietnamezi (286). Filipinezii sunt „preferați” pentru că sunt vorbitori de limbă engleză, dar oare sunt și mai „ieftini”?

„Costurile cu personalul din Asia sunt mai mari decât cu cel local, deoarece mai apar și alte costuri legate de cazare, masă, procesul de recrutare propriu-zis, comisioanele plătite partenerului în recrutare, eventuala deplasare în Asia etc. Dar, în lipsă de ofertă locală, ajungi să faci apel la orice opțiune viabilă existentă în piață” afirmă Călin Ile, Președinte FIHR-Federația Industriei Hoteliere din România.
„În momentul de față nu avem decât un singur hotel (n.r. dintre cele care fac parte din FIHR) care folosește această opțiune, majoritatea lucrând deocamdată cu forța de muncă locală. Dar s-ar putea ca pe viitor numărul lor să crească. Mai degrabă însă cu personal din țările vecine. Republica Moldova ar fi prima opțiune pentru noi”.

Potrivit datelor INS, personalul din hoteluri și restaurante este cel mai prost plătit din România, tendința fiind dată de cea la nivel mondial care situează această industrie la coada clasamentului. O altă statistică ne arată că unul din 11 joburi la nivel mondial are legătură cu turismul conform datelor Organizației Mondiale a Turismului. Și atunci cum explicăm acest paradox – se plătește prost dar totuși lumea vine să lucreze în turism ? „Dacă ne uităm în statisticile la nivel mondial, putem spune într-adevăr că sectorul hoteluri restaurante nu este printre domeniile cu salarii ridicate, ba din contră se situează peste tot undeva la coada clasamentului. Totuși, în ciuda acestui adevăr, în turismul mondial regăsim cel mai mare număr de angajați (imediat după locurile de muncă asigurate de stat). Adevărul este că turismul oferă alte avantaje pe care le regăsim greu în alte domenii. Este cel mai bun domeniu pentru «primul tău job». Necesită o atitudine potrivită, putere de muncă și dorință de a învăța. Dacă vii cu aceste lucruri cu siguranță vei reuși în turism” afirmă Călin Ile.

Președintele FIHR spune că turismul oferă alte avantaje pe care angajații „le regăsesc greu în alte domenii”: „Este un domeniu plăcut – este frumos să lucrezi înconjurat de oameni în vacanțe sau la relaxare, un domeniu care îți permite să călătorești, să vezi lumea. S-a dovedit că oamenii care lucrează în turism au calități care îi ajută să se integreze în multe alte domenii, au empatie, inteligență emoțională și abilități sociale. De exemplu, contactul vizual al unui om care a lucrat în turism este cu 50-80% mai mare decât al altora, și în ziua de azi acest lucru este extrem de important deoarece lumea tinde să se uite în general la telefon și nu la alți oameni. Câștigul pe lângă salarizarea clasică nu este nici el de neglijat ( clasicul tips).”

Corina Constantin, CEO Multi Professional Solutions, agenție de recrutare, spune că plasează personal din Nepal în România încă din 2009. „Cred că am fost prima firmă care a adus personal din Nepal. Cele mai multe cereri le primim din partea persoanelor fizice care sunt în căutare de personal casnic (bone, menajere). Cel mai mare număr de persoane a fost plasat în domeniul industriei ușoare (textile), agricultură, hoteluri. În prezent, avem în derulare un proiect pentru aducerea de personal la curățenie pentru un centru de agrement”.

De ce preferă hotelierii să angajeze personal din Asia ?

„Avem angajaţi filipinezi în restaurant, în bucătărie sau cameriste, urmează să mai aducem şi alţi filipinezi, pentru că am ajuns la concluzia că românii nu îşi mai doresc să muncească. Un motiv ar putea fi faptul că au prins gustul Occidentului,“ afirmă Radu Fluture, director de cazare la Teleferic Grand Hotel din Poiana Braşov. Dintre cei 140 de angajaţi ai hotelului 22 sunt filipinezi, iar planul managementului hotelului este ca ponderea să ajungă la aproape jumătate din totalul angajaților hotelului. Filipinezii se pare că sunt mult mai harnici decât românii. Poate și pentru că au fost obișnuiți să muncească câte 18-19 ore pe zi, în ţările arabe sau pe vasele de croazieră.

Industria hotelieră are o rată ridicată a fluctuaţiei de personal, potrivit patronatelor, iar aceștia caută soluții viabile. „Ne confruntăm cu probleme în a recruta tineri pentru joburile de bază ale domeniului (cameriste, ospătari, bucătari, receptioneri) și asta apare ca rezultat al lipsei unui sistem educațional performant pentru forța de muncă din turism. Sigur că și migrația aduce un deficit important în domeniu”.
Importul de personal este potrivit lui Ile „ultima varianta de rezolvare” a problemei forței de muncă din turism, dar este una la care se poate ajunge oricând. „Aș spune că înainte de acest lucru, ar trebui să facem o campanie prin care să arătăm cât de frumos e să lucrezi în turism, ca să trezim interesul tinerilor, să regandim întregul sistem de școli din turism (școli în sistem dual, școli profesionale, liceee tehnologice, școli postliceale, mergând până la nivelul universitar și chiar post universitar). Considerăm că aducerea de personal din alte țări este în momentul actual o soluție de compromis, apărută din lipsa de forță de muncă la nivel local.”

Călin Ile este și CEO la un hotel care face parte dintr-un lanț internațional. El spune că în grupul din care face parte, nu există încă personal din Asia dar că în Polonia se lucrează cu cameriste din Ucraina, iar în Ungaria „se lucrează mult cu personal din România”. „În Londra este un adevărat turn Babel. Ne povestea un director al unui hotel din grup din Londra că, la un moment dat avea în subordine angajați din 22 de țări iar cea mai mare problemă a lui era comunicarea în interiorul hotelului. Până la urmă suntem într-o industrie în care mobilitatea reprezintă una din trăsăturile de bază, așa că sigur mai devreme sau mai târziu va fi prezentă din ce în ce mai intens și în România” adaugă Călin Ile.

Ce condiții trebuie să îndeplinească un angajator care își dorește să lucreze cu personal din Asia

„Să nu aibă datorii către bugetul de stat, să nu fi fost sancționat pentru munca la negru în ultimii 5 ani, să nu aibă fapte înscrise în cazierul judiciar și să poată oferi cel puțin salariul mediu brut pe economie viitorului angajat” declară Corina Constantin.

Costurile pentru aducerea unei singure persoane (în special în domeniul casnic) sunt în jurul a 3500 euro. Pentru un număr mai mare de angajați costurile scad până la 2500 euro per angajat, potrivit firmei de recrutare. „Salariul pornește de la 517 USD. Cazarea trebuie oferită de către angajator”.

Pentru obținerea permisului de muncă pentru un angajat din Nepal formalitățile durează aproape trei luni.

sursa: Inspectoratul General pentru Imigrări