Epoca în care angajații spun NU! pretențiilor companiei

Întoarcerea către simplitate, către o viaţă în care planul personal are o pondere mai mare decât cel profesional se reflectă şi la nivelul pieţei muncii. Dacă acesta este un trend specific unei anumite generaţii sau dacă a fost adoptat şi de către aceasta, este greu de spus. Cert este că specialiştii în resurse umane asociază acest slow work movement cu generaţiile Y şi Z, pentru care jobul trebuie să fie în primul rând o plăcere şi abia apoi o nevoie.

Cu alte cuvinte, nu nevoia de a avea o situaţie financiară care să le permită să consume din ce în ce mai multe produse şi servicii îi împinge către un loc de muncă, ci mai degrabă dorinţa de a face ceea ce le place, dar mai ales după regulile lor: program part-time, lucru de acasă, mai multe zile libere etc.

„Dacă ne uităm atent la ce s-a întâmplat în ultimii ani în organizaţii, avem o perioadă destul de lungă de presiune asupra deadline-urilor şi asupra rezultatelor prin creşterea nivelurilor de eficienţă şi productivitate. De asemenea, avansul fără precendent al IT&C determină schimbarea modului de lucru al unui angajat”, spune Bogdan Drăgoescu, Operations Manager Lugera – The People Republic. Mai exact, emailul este permanent accesibil prin smartphone şi laptop, comunicaţiile prin voce au ajuns, practic, gratuite, mai ales pentru membrii aceleiaşi organizaţii, din ce în ce mai multe companii folosesc platforme de instant messaging şi video call. Prin urmare, atât timp cât activităţile angajaţilor nu presupun întâlniri zilnice cu clienţii, posibilităţile de a lucra din alte locuri, inclusiv de acasă, sunt mari.

Nu ne mai compromitem viața personală!

„Suntem actorii unei noi schimbări de paradigmă pe piaţa muncii. Viaţa profesională şi cea personală se întrepătrund din ce în ce mai mult şi este nevoie de adaptarea mentală la acest stil de viaţă. «Numărul de ore petrecute pe scaun» este important doar în ceea ce priveşte pontajul, însă pentru companii, esenţiale sunt, înainte de toate, realizarea proiectelor şi îndeplinirea obiectivelor”, mai spune Bogdan Drăgoescu.

Efectele acestor schimbări încep să se vadă în comportamentul angajaţilor care sunt tot mai interesaţi de echilibrarea planului personal şi al celui profesional. Pentru candidaţii la un job, beneficiile de tipul: zile de vineri mai scurte, abonamente la sala de fitness, programul flexibil, posibilitatea de a lucra de acasă sau disponibilitatea angajatorului faţă de implicarea angajatului în proiecte personale, în timpul programului de lucru, sunt din ce în ce mai atractive. „Chiar dacă este o tendinţă care abia începe să se contureze, multe dintre aceste cerințe vor fi, cu siguranţă, pe lista organizaţiilor în anii următori”, adaugă Drăgoescu, care consideră că, în prezent, firmele nu mai „adoptă” angajații, care nu mai sunt recunoscători angajatorilor doar pentru faptul că le-au oferit un job. Generațiile Y și Z îl aleg pe angajator în măsura în care acesta răspunde aspirațiilor și planurilor lor pe termen lung. Mai mult, pentru generația Z, în mod special, timpul personal este extrem de valoros, astfel că membrii acesteia sunt puțin dispuși să îl sacrifice pentru activitățile profesionale.

Despre schimbările observate pe piața muncii odată cu apariția unor noi generații de candidaţi vorbește și Corina Anghel, specialist comunicare, APT Resources & Services: „Tipul de conectare din aria de slow movement, care se manifestă începând cu generația Y, se referă și la conectarea lor interioară, cu sinele lor. Tinerii de azi caută acele joburi care să le satisfacă nevoia de a-și identifica setul de abilități pe care să le dezvolte și prin care să ajungă nu doar la o carieră ideală, dar și la acea împlinire interioară”.

Este vorba deci nu neapărat despre un trend la care aderă noile generații, ci despre hedonismul specific acestora, faptul că, pentru ei, orice activitate trebuie făcută cu plăcere, inclusiv munca. „Oricât de frivol ar părea la prima vedere, în realitate este o modalitate fericită de a transforma toate task-urile într-un fel de joc cu tine însuţi, în care te arunci cu pasiune. O pasiune pentru bucuria jocului şi pentru rezultat, nu pentru activitatea în sine. Care, astfel, va fi prestată cu succes, oricât de plictisitoare ar fi. Un joc în care câştigă toată lumea”, spune Corina Anghel.

Trebuie precizat însă că tema slow work poate fi abordată din perspectiva tipului de job, deoarece sunt relativ puţine acele companii în care se poate lucra de la distanţă. Majoritatea activităţilor fac parte dintr-un lanţ operaţional în care prezenţa şi prestaţia sunt condiţionate în spaţiu şi timp, de planul şi de programul echipei.

Despre o situaţie de acest tip vorbeşte Grigoriada Stroe, Country HR Director Ubisoft: „Având în vedere că pentru noi lucrul în echipă este foarte important, dar ţinând cont şi de confidenţialitatea datelor în industria noastră, nu ne permitem să promovăm foarte mult acest stil de lucru”.

Pentru a răspunde nevoii de însemnătate pe care o așteaptă angajații, există însă şi alte soluţii, cum sunt cele propuse de Ubisoft, respectiv: oferirea accesului la cât mai multe posibilităţi de dezvoltare, de la cea profesională la cea personală; la training-uri, conferinţe, workshop-uri, la programe de leadership și de dezvoltare personală; facilitarea accesului la activităţi sportive: de la sala de fitness la care angajaţii au intrarea liberă şi un antrenor la dispoziţie, la aerobic, kickboxing, circuit; accesul la cele mai noi tehnologii din industria de jocuri video. Mai mult, această companie promovează un cod vestimentar noncorporatist şi proiecte multiculturale, unde angajaţii sunt expuşi schimbului de informaţii cu studiourile similare din alte ţări.