De la lipsa specialiștilor la suprasaturare
Motivul principal pentru care există această sărăcire în această arie a joburilor verzi este şi legislaţia românească. Mai exact, schimbarea legii privind certificatele verzi a afectat în mod evident slujbele create în acest domeniu de activitate, precum şi în activităţile colaterale. Amânarea certificatelor verzi de la tranzacţionare şi recuperarea acestora, în mod eşalonat, începând cu 1 ianuarie 2018 (fără existenţa unor garanţii ferme în acest sens), a generat o inflaţie de certificate verzi. „Conform informaţiilor furnizate de OPCOM, astăzi, milioane de certificate nu îşi găsesc cumpărători. În acest set de circumstanţe, întreaga activitate este afectată într-un fel sau altul, iar investitorul este oarecum captiv şi trebuie să ia măsuri şi în ceea ce priveşte necesarul forţei de muncă”, explică Marius Brînzea, Director Marketing Eco-Rom Ambalaje.
Citește și: Joburile „verzi”, o nebuloasă pentru România
Reprezentanţii CEZ România spun că în acest moment există o stagnare pe piaţă în ceea ce priveşte locurile de muncă verzi, şi previzionează chiar probleme mai grave pentru viitor dacă legislaţia va fi în continuare nefavorabilă. „În contextul schimbărilor legislative din domeniul energiei regenerabile, aplatizarea şi diminuarea necesarului de forţă de muncă sunt consecinţe fireşti, determinând pe termen scurt o sedimentare a locurilor de muncă. Dacă privim spre un orizont de timp mai îndelungat, putem observa şi previziona riscul cu care piaţa locurilor de muncă din acest domeniu se poate confrunta. Cei care profesează şi investesc acum în acumularea de know-how şi competenţe se vor lovi de fenomenul supraspecializării şi curând vor fi tentaţi să se orienteze spre locuri de muncă la nivel internaţional”, spun reprezentanţii CEZ.
De la lipsa specialiştilor la suprasaturare
Dacă în urmă cu zece ani, în România existau foarte puţini absolvenţi de studii superioare în protecţia mediului, astăzi, ca urmare a numărului mare de facultăţi şi programe de masterat în domeniu (la Universitatea Politehnica şi Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti, la Universitatea Bucureşti, la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară etc.), numărul acestora este din ce în ce mai mare şi se vorbeşte deja despre o supraspecializare şi despre nevoia unei reconversii profesionale. În acest timp, reprezentanţii companiei de recrutare Manpower România spun că de doi ani nu a existat în baza lor de date nici măcar un job verde.
„La începutul dezvoltării sectorului de producţie a energiei verzi în România a fost destul de dificil să identificăm personal specializat care să facă faţă cerinţelor şi ritmului alert de evoluţie. Spre exemplu, proiectarea şi construirea parcului eolian CEZ s-a realizat prin contribuţia unor specialişti internaţionali. Acum însă piaţa nu se mai confruntă cu o astfel de criză”, adaugă reprezentanţii CEZ România. Lipsa unei nevoi de noi angajaţi verzi este confirmată şi de reprezentanţii companiei OMV Petrom – în ceea ce priveşte energiile regenerabile.
Citește și: Meseriile verzi cer noi abilităţi
Și în domeniul managementului ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje există o problemă de legislaţie: începând cu anul 2012, comercianţii au obligaţia să desemneze o persoană din rândul angajaţilor care să urmărească şi să asigure îndeplinirea obligaţiilor legale privind ambalajele. „Această reglementare juridică a determinat, pe de o parte, specializarea unor angajaţi din cadrul companiei, recrutări de personal în companiile care nu aveau resurse umane suficiente sau delegare de responsabilitate către terţi. Un lucru este sigur: firmele care fac training şi consultanţă de mediu s-au dezvoltat enorm în ultima perioadă”, explică Marius Brînzea.
Este cunoscut faptul că Uniunea Europeană este promotoarea unor politici privind trecerea către un consum şi o producţie durabile, pentru crearea unui cadru care să favorizeze economia verde şi pentru promovarea unor politici care să susțină întreprinderile şi organizaţiile care se ocupă cu folosirea eficientă a resurselor. La nivelul țării noastre, preocupările privind trecerea la o economie verde, adaptarea la schimbările climatice și diminuarea efectelor negative ale activității umane asupra mediului înconjurător sunt transpuse în obiective în cadrul Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a României – Orizonturi 2013–2020–2030 și Strategiei Naţionale privind Schimbările Climatice (2013–2020). Pe aceeași linie, Programul de guvernare pentru perioada 2013–2016 a prevăzut cinci domenii în cadrul cărora pot fi dezvoltate economia verde și locurile de muncă verzi, și anume: educația, cercetarea, mediul, munca
și energia.
În UE, joburile verzi s-au înmulţit în timpul crizei
Potrivit estimărilor UE, până în 2020, ar putea fi create 20 de milioane de locuri de muncă în economia verde. Chiar și în timpul recesiunii, numărul locurilor de muncă în aceste sectoare a crescut cu 20%. Este vorba despre reciclare, biodiversitate, izolația cu scopul creșterii eficienței energetice, ameliorarea calității aerului, tehnologiile din domeniul energiei din surse regenerabile.
Unde sunt joburi verzi în România
Prin experienţa avută cu peste 3.050 de companii partenere Eco-Rom Ambalaje, reprezentantul companiei spune că poziţiile verzi se regăsesc în cadrul departamentelor EHS (Environment, Health and Safety), de calitate şi în cele de producţie. „Din experienţă, vă pot spune că, dacă numărul specialiştilor în eco-design industrial este extrem de redus, nu acelaşi lucru îl putem spune despre specialiştii în calitatea apei sau a aerului, unde numărul acestora asigură necesarul de pe piaţa naţională”, spune Marius Brînzea.
În companiile din zona energiei, joburile verzi sunt în special cele care au legătură cu energia regenerabilă. De exemplu, producţia energiei electrice în parcul eolian CEZ este gestionată şi supravegheată de echipa de mentenanță şi operaţiuni Tomis Team. La Enel România, principala arie a companiei care implică „cele mai verzi poziţii” este cea de Exploatare & Mentenanţă.
Citește și: Cat de mult se implica afaceristii in proiecte sociale si in ecologie?
La OMV Petrom există departamente dedicate reducerii sau monitorizării impactului de mediu, atât la nivel corporate, cât şi în operaţional, care acoperă toate ariile de activitate ale companiei. În acelaşi timp, s-au constituit structuri interdepartamentale menite să aplice politicile companiei şi să implementeze proiecte verzi. „Vorbim despre departamentele de mediu, despre departamentele de epurare a apelor uzate, departamentele de eficienţă energetică, fiecare dintre acestea având experţi în managementul deşeurilor, managementul gazelor cu efect de seră, managementul apelor sau ingineria mediului”, spun reprezentanţii companiei.
Un program de succes fără niciun rezultat
Mai mult, tot în aceeaşi direcţie, în luna mai a anului trecut s-a încheiat proiectul „GREEN JOBS – Crearea unui sistem de analiză şi monitorizare a locurilor de muncă verzi în România”, implementat de ANOFM şi cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007–2013, având o valoare totală de 13.717.955,10 lei. Ce şi-a propus acest proiect despre care reprezentanţii săi spun că a fost unul de succes? Să identifice tipurile de locuri de muncă verzi, să stimuleze înfiinţarea lor şi să promoveze o atitudine individuală responsabilă faţă de mediu şi faţă de resurse la locul de muncă şi în România.
Ce s-a întâmplat cu adevărat? Potrivit unui studiu realizat în cadrul proiectului, s-a ajuns la concluzia că nu există o definiție adoptată a locurilor de muncă verzi, la nivel național, singura sursă de armonizare a datelor în domeniu fiind cea a Eurostat. Astfel, este greu de spus cu precizie câte joburi verzi există cu adevărat în ţara noastră. Reprezentanţii ANOFM oferă câteva date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) și Eurostat, „populația ocupată în sectorul de bunuri și servicii de mediu”, care era de 117.345 de persoane în 2010. Dar este impropriu să spunem că aceşti angajaţi ocupă poziţii verzi, este mai degrabă vorba despre angajaţi din sectorul „Captarea, tratarea și distribuția apei” – 36.424 de persoane, „Colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor; activități de recuperare a materialelor reciclabile” – 26.311 persoane, „Fabricarea de mașini, utilaje și echipamente n.c.a.” – 7.849 de persoane, „Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat” – 6.231 de persoane etc.
4,7% dintre români au joburi verzi
O altă estimare a ocupării verzi se regăsește în studiul Observatorului European pentru Ocupare, „Promovarea locurilor de muncă ecologice de-a lungul crizei, 2013 – România”, unde se apreciază că sectoarele ecologice ar putea reprezenta 25% din totalul ocupării. Conform acestui studiu, cele mai multe locuri de muncă verzi sau ecologice ar fi în agricultură și producția de energie, iar fără acestea două s-ar ajunge la un procent mult mai plauzibil, de aproximativ 4,7% din totalul ocupării, în cifre absolute, de aproximativ 376.000 de persoane.
Citește și: Cât de eco suntem la capitolul electrocasnice?
Însă chiar reprezentaţii ANOFM spun, în studiul realizat, că au ajuns la concluzia că procesul de definire a locurilor de muncă verzi este unul destul de complicat și că „bariera” dintre ocupațiile verzi și celelalte este foarte „subțire” și interpretabilă.
Cu alte cuvinte, aceste cifre impresionante nu reprezintă numărul real de angajaţi verzi, ci persoanele care lucrează în sectoare şi domenii conexe cu mediul, energia etc. De altfel, faptul că numărul de joburi verzi nu este chiar atât de mare, ci chiar în descreştere, este confirmat de către marile companii din zona energiei
şi a reciclării.
„În general, piaţa forţei de muncă din România pentru aceste domenii (vorbind strict despre personalul specializat în tehnologiile verzi) este încă destul de săracă. Specialiştii migrează, de regulă, între companii (fie ele producătoare de energie verde, fie prestatoare de servicii de mentenanţă), în funcţie de beneficiile oferite de acestea, atât din punct de vedere pecuniar, cât şi din cel al perspectivelor de dezvoltare profesională”, spune Petronela Chivulescu, Manager Resurse Umane şi Organizare, Enel Green Power.