Cum arată candidatul ideal pentru companiile din România

Pentru a le oferi studenților toate șansele, profesorii colaborează cu firmele. Ei învață ce se cere în zona privată, după care se întorc îmbogățiți la catedră. Firmele deschid programe de instruire și își atrag viitorii angajați încă din timpul facultății. Studenții călătoresc și muncesc în străinătate, iar când își caută un loc de muncă au deja experiență.

Școala de Vară a+, modalitate de pregătire pentru viitorii angajați

Oliver Ababei, Șef Serviciu Asigurarea Calității în Antibiotice Iași, explică de ce este nevoie de programe de instruire organizate. „La acest moment, programele de învăţământ ale universităţilor de profil din România nu sunt actualizate cu nevoile specifice ale industriei farmaceutice. În anul 2017, un student la Biologie, Farmacie sau Inginerie chimică nu are posibilitatea, în facultate, să facă o specializare utilă pentru industria farmaceutică.”

De aceea, cei de la Antibiotice Iași au gândit o politică coerentă de recrutare şi pregătire a personalului necesar. „Am creat oportunitatea acestei Şcoli de Vară a+, în care studenţii, rezidenţii și absolvenţii au posibilitatea de a lua contact cu industria de medicamente. Compania, prin cei care vor interacţiona direct cu participanţii, identifică potenţialii candidaţi cu profil corespunzător unui post specific, iar participanţii înțeleg nevoile, aşteptările şi cerinţele unui job în companie. Este o abordare de tip win-win, în care ambele părţi ies în câştig”, spune Oliver Ababei.

Școala de vară a+ este un program derulat în parteneriat cu Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa”, Universitatea Al. Ioan Cuza şi Universitatea Gh. Asachi. Aproximativ 300 de studenţi au participat la cursurile Şcolii de vară a+, pe parcursul celor opt ediţii. Ulterior participării la program, 30de studenţi au fost angajaţi în domenii precum: cercetare, asigurarea şicontrolul calităţii, regulatory affairs, studii de bioechivalenţă, producţie.

Cursurile sunt gratuite, iar cursanții aleși în funcție de note

Criterii de selecție ale cursanților de la Școala de Vară a+ sunt nota de absolvire la licență/master, care trebuie să fie minim 8. În cazul studenților, media anilor de studiu – minim 8, cât și o recomandare din partea cadrelor didactice din unitatea de învățământ, pentru studenții din ultimii ani. Cursurile nu presupun taxe de școlarizare. După încheierea școlii, participanții susțin o probă de evaluare a cunoștințelor, care constituie preselecția pentru concursurile viitoare în scopul angajării pe posturi disponibile în cadrul firmei.

Irina Pisică, farmacist cercetare, arată că, în urma participării la Școala de Vară a+, cursanții „își formează o viziune mai amplă asupra modului în care funcționează industria farmaceutică și înțeleg dezvoltarea unui medicament generic, de la concept până la alcătuirea dosarului necesar obținerii autorizației de punere pe piață.”

Claudia Andrieș, analist cercetare în Unitatea Analitică (Laboratorul Analitic Cercetare-Dezvoltare), explică beneficiile pe care le au studenții din program: „Cursanții au ocazia să învețe despre cele mai noi tehnici de fabricație și analiză implementate în industria farmaceutică. Astfel, noțiunile teoretice de preparare a medicamentelor dobândite în timpul facultății sunt susținute și aprofundate prin prezentarea aparaturii și a echipamentelor de laborator și industriale.”

Puterea de a fi plăcut ca om, mai importantă decât expertiza

Dar nu numai studenții ies din sălile de cursuri pentru a învăța. O fac și profesorii, care acumulează experiență, apoi revin în sălile de cursuri mai bogați și împărtășesc această bogăție cu studenții. Facultățile nu sunt turnuri de fildeș, ci iau pulsul pieții și se adaptează.

Prof. univ. dr. Ion-Ovidiu Pânișoară, de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, povestește: „Eu am făcut traininguri în piață și am învățat de la practicieni. Asta, într-un fel, m-a reformatat. Studentul crede tot ce îi spui, practicianul te plătește, pentru el timpul este foarte important și de aceea te contrazice atunci când are altă opinie. Așa că trebuie să îi captezi interesul, să adaptezi cunoștințele pe care le ai. Cei mai apreciați profesori de aici sunt cei care au și colaborări externe.”

Facultatea de Pedagogie și Științele Educației mizează și pe seminariile ținute de oameni care lucrează în resurse umane în piața privată. „Avem o colaborare cu firmele în două sensuri: pe de o parte, studenții noștri merg la aceste firme pentru a face practică, pe de altă parte încercăm să-i atragem pe profesioniștii lor, care să ofere în facultate partea de aplicații”, spune profesorul Pânișoară. El crede că doar formarea teoretică nu este suficientă, dar suficientă nu este nici practica: „În România încă nu se înțelege acest lucru, dar în lume se vede. Dacă ne uităm la cărțile care se scriu, vedem că practicienii au un background teoretic foarte bun. Nu fac cărți din amintiri. Au parte practică, studii de caz din piață, dar au și o teorie foarte bună.”

Autor al cărții „Comunicare eficientă”, care a luat premiul Academiei Române și a ajuns la a patra ediție, profesorul arată de ce angajatorii cer de la angajații lor să aibă capacitatea de a comunica bine: „În puține meserii mai ești un lup singuratic; de cele mai multe ori ai nevoie să colaborezi, ești o rotiță într-un angrenaj. Din păcate, școala exacerbează concurențialitatea și cultivă individul care trebuie să fie el primul, fără să îl intereseze cei din jur, adică un om nepregătit să colaboreze, să câștige împreună cu ceilalți. Eu îmi învăț cursanții că există două tipuri de puteri: puterea de expert, și, poate mai importantă, puterea de a fi plăcut ca om.”

Flexibilitatea este o altă abilitate importantă. „Eu acum îi dau o bază pentru a trăi într-o lume care acum nu știu cum va arăta. De aceea, trebuie să-l învăț cum să caute informația și cum să o folosească, mai degrabă decât să-i livrez informația în sine”, crede profesorul Pânișoară.

Bunul simț și „chimia”, înaintea pretențiilor salariale

Piața muncii cere, în acest moment, cu precădere, contabili și specialiști în domeniul financiar, în IT, ingineri și specialiști în resurse umane, dar și în vânzări. Este ceea ce a observat Andreea Dumitrescu, recruitment manager, Business Intelligence Alliance. Iar angajatorii cer de la posibilii noi angajați mai ales „bun simț”, „chimie” cu echipa, oameni care să vină să învețe și să se dezvolte, nu care întreabă din start „Cât este salariul?”.

Pentru că oferta este vastă în mai toate domeniile, iar candidații merg și la două interviuri pe zi și au de unde alege, aceștia au uneori un comportament inadecvat. Din ce în ce mai des, nu se prezintă la interviurile stabilite și nu anunță acest lucru. De aceea, marile platforme de joburi dau posibilitatea marcării acestor gen de candidați. Seriozitatea este o altă trăsătură de caracter pe care anagajatorii o caută. Candidaților care ajung la BIA le sunt puse la încercare abilitățile atât prin teste profesionale (contabilii, de exemplu), cât și prin teste de personalitate și integrare în echipă.

Andreea Dumitrescu a observat că e greu să găsești oameni pentru poziții de junior, pentru că absolvenții de facultate au deja un bagaj serios compus nu doar din cunoștințe teoretice, dar și din experiență de muncă. „Studenții au joburi încă din timpul facultății. Ei au făcut internshipuri, au contracte cu companiile, au o experiență și nu vor să fie juniori într-o companie, pentru că și salariile sunt pe măsură. Fac internship-uri și în afara țării, un exemplu este programul „Work and travel”, de unde nu se întorc cu bani, ci cu amintiri. Acolo lucrează la companii de fast-food și învață ce înseamnă să muncești un număr de ore, să fii responsabil, să ai un target.”