Criză de talente în cercetarea românească: Tinerii sunt ca un vulcan – Dacă nu ai o lavă fierbinte în interior, totul moare
Am avut ocazia să stau la aceeaşi masă cu unii dintre cei mai buni cercetători din România şi să le observ licărirea din ochi care se aprindea de fiecare dată când vorbeau de munca lor.
Da, ca să lucrezi în acest domeniu e nevoie de pasiune, multă răbdare şi dedicaţie. Numai că nu este uşor să răzbeşti. Iar uneori numai patosul te ajută să mergi mai departe.
Ocazia a fost una festivă. Elsevier – companie care furnizează de soluții de informare care îmbunătățesc performanțele cercetătorilor din domeniile științei, tehnologiei și medicinei – a anunţat câștigătorii Scopus Awards România 2017, eveniment aflat la a doua ediţie.
Aceste premii de recunoaștere globală a mediului științific sunt acordate pentru a doua oară cercetătorilor din România. Ele recompensează oamenii de știință pentru contribuțiile pe care le aduc cercetării globale, cu impact din punct de vedere economic și social.
Înainte de festivitate, însă, am participat la o masă rotundă cu o parte dintre invitaţi. Iar unul dintre subiectele "fierbinţi" ale discuţiei a reprezentat atragerea tinerelor talente către cercetare.
Cea mai plastică descriere a situaţiei a fost făcută de Ştefan Prietl, profesor emeritus în cadrul Universităţii Politehnica Timişoara, profesor onorific al Universităţii Obuda din Budapesta şi membru al Şcolii doctorale de Informatică Aplicată din cadrul aceleiaşi instituţii.
Companiile private atrag absolvenţii tineri, iar foarte puţini îndrăznesc să înceapă un doctorat. Tocmai aceasta e marea problemă.
Aşa cum a spus prof. Prietl, doctoranzii reprezintă "vulcanul din măruntaiele pământului". "Dacă nu ai o lavă fierbinte în interior, planeta moare. Deci fără doctoranzi, în câtva timp, cercetarea românească se duce pe apa sâmbetei".
Pericolul este imens, pentru că tinerii sunt "corupţi" de industrie şi se duc către mediul privat.
"E foarte greu, căci în universităţi şi în institutele de cercetare ale academiei, salariile sunt atăt de joase încât tineretul nu e încurajat să vină şi nici măcar să înceapă un doctorat, căci se ştie că e un mediu dificil", spune domnul profesor.
Până la urmă, tinerii sunt pragmatici. De ce să fie blocaţi într-un doctorat trei, patru sau cinci ani, când se pot angaja în mediul privat şi să nu îşi mai facă griji pentru bani, astfel că îşi pot întemeia o familie şi să se ocupe de alte responsabilităţi.
La rândul său, Octavian Mădălin Bunoiu, profesor la Facultatea de Fizică din cadrul Universităţii de Vest din Timișoara, a sumarizat problemele cele mai grave cu care se confruntă cercetarea românească:
– nu există o masă critică de cercetători;
– nu există predictibilitate;
– lipsa de apetit a tinerilor pentru acest domeniu;
– meseriile nu mai sunt relevante.
Câștigătorii Scopus Awards România 2017
Elsevier a acordat două premii, „Excellence in international collaboration” și „Excellence in global contribution”, care au rolul de a recunoaște, pe plan mondial, instituțiile de cercetare și oamenii de știință din România, care au obținut rezultate remarcabile în cadrul colaborărilor internaționale de mare anvergură și care promovează astfel, pe plan global, mediul de cercetare românesc.
Pentru a identifica nominalizații pentru cele două categorii, Elsevier a realizat o analiză cantitativă: selecția s-a bazat pe publicațiile și informațiile referitoare la citări indexate de Scopus, cea mai mare bază de date de abstracte și citări a literaturii academice peer-reviewed.
Câștigătorii din acest an a ediței Scopus Awards România sunt:
Excellence in international collaboration – Universitatea de Vest din Timișoara
Excellence in global contribution – Radu-Emil Precup, Mircea-Bogdan Rădac și Ștefan Preitl de la Universitatea Politehnica Timișoara, pentru ceretare în domeniile: controlul și ingineria sistemelor, inteligență artificială – inginerie electrică și electronică.
La festivitate a fost prezent şi ministrul Cercetării și Inovării, Lucian-Puiu Georgescu, care a salutat iniţiativa Scopus Awards.