„Ciocnirea” generaţiilor X, Y şi Z la locul de muncă: Cu ce se aseamănă şi cum se deosebesc

Studiul „Brave New Workplace” analizează comportamentul şi atitudinea reprezentanţilor celor 3 generaţii (X, Y şi Z) pentru a vedea modul în care coabitarea lor la job schimbă natura muncii şi cultura organizaţională.

Păreri sunt multe şi au curs râuri de cerneală pe foi şi biţi pe calculatoare pe acest subiect. Aşa că aceasta cercetare de piaţă încearcă să facă puţină lumină.

Generaţia X susţine că Generaţia Y e imatură şi vrea să copilărească cât mai mult. La rândul lor, Millennials consideră că cei mai în vârstă sunt nihilişti şi dispreţuitori. Nici unii dintre ei nu şi-au format însă o opinie clară despre cei din Generaţia Z, care abia intră în câmpul muncii.

Pentru a pătrunde mai adânc în gândirea lor, Universum, o companie ce oferă servicii de consultanţă şi branding de angajator, a intervievat 18.000 de studenţi şi angajaţi din 19 ţări.

La realizarea studiului au pus umărul şi specialişti de la INSEAD Emerging Markets Institute, The HEAD Foundation şi MIT Leadership Center.

„Momentul în care Generaţia Z va intra în forţă în câmpul muncii, cultura organizaţională va suferi modificări semnificative şi situaţia nu va mai fi la fel cum o ştim acum. Tocmai de aceea e bine să înţelegem că un colectiv din care fac parte reprezentanţi ai mai multor generaţii are nevoie de o abordare cu totul diferită”, a explicat Petter Nzlander, CEO al Universum.

El arată că, până în 2020, reprezentanţii Generaţiei Z vor reprezenta 20% din mâna de lucru, deci fiecare angajator trebuie să se gândească încă de pe-acum cum va gestiona situaţia şi ce schimbări va trebui să facă la cultura organizaţională pentru a se adapta schimbărilor.

Să facem cunoştinţă

Iată cum sunt împărţite generaţiile:

• Generaţia Z: cei născuţi în perioada 1997-2002
• Generaţia Y (Millennials): 1984-1996
• Generaţia X: 1965-1983
• Baby boomers: 1946-1964

Studiul se axează pe primele trei categorii.

Locul de muncă ideal

Reprezentanţii tuturor generaţiilor apreciază un loc de muncă care să le ofere posibilitatea de a se dezvolta şi, în plus, vor să fie incurajaţi să ia iniţiativa. Dar cei din Generaţia Z sunt mai puţin interesaţi decât restul să existe o cultură a integrităţii, însă apreciază mai mult existenţa unei ierarhii clare. Pe de altă parte, Generaţia X îşi doreşte să lucreze într-un colectiv care încurajează asumarea riscurilor.

Speranţe şi aspiraţii

Mai mult de 60% dintre reprezentanţii tuturor generaţiilor privesc cu speranţă la viitorul lor profesional. Însă există unele nuanţe. Pe parcursul carierei, cei din Generaţia X devin din ce in ce mai pesimişti, iar cei care fac parte din Y sunt din ce în ce mai optimişti, odată cu avansarea. Ambele categorii au avut aceeaşi teamă când s-au angajat prima dată: că vor munci prea mult, că nu-şi vor găsi un job care să se potrivească cu personalitatea lor şi că nu vor avea cum să îmbine viaţa profesională cu cea personală.

Angajatorul pentru care ar lucra toată viaţa

Pentru reprezentanţii generaţiilor X şi Y care se află deja în câmpul muncii, cea mai mare dorinţă a lor este să fie antreprenori. Pe de altă parte, tinerii care încă nu lucrează vor să se angajeze la o companie de talie internaţională după ce vor termina studiile.

Frici

Reprezentanţilor din generaţia Z se tem cel mai mult ca nu vor avea performanţe extraordinare la locul de muncă, cei din Generaţia Y se tem să nu se plafoneze, iar cei din Generaţia X se gândesc că nu vor putea să se bucure cum trebuie de pensionare.

Toate generaţiile, însă, au o frică comună, anume „job security”, adică le e teama că îşi vor pierde la un moment dat locul de muncă.