Career Bus: Oportunităţi de carieră pe roţi pentru tinerii români
Armina Sîrbu, fondatoarea comunității de orientare în carieră Icebreaker, şi Dragoș Belduganu, Head of Social Engagement la Școala de Valori, au câștigat cea mai mare competiție europeană de inovare socială, EUSIC, adusă anul acesta pentru prima oară în România de Ashoka. Cei doi inovatori au luat acasă premiul cel mare de 50.000 de euro pentru a-și dezvolta ideea de antreprenoriat social, numită Career Bus.
Proiectul lor propune o rețea de orientare profesională pentru tinerii din zonele urbane și rurale mici, care sunt afectați de șomaj și de declinul demografic. Pentru a remedia această situație, inițiatorii intenționează să creeze un spațiu interactiv „pe roţi”, care va combina tehnologiile inovatoare și comunicarea directă. Echipa va călători în zone izolate și le va oferi tinerilor competențele profesionale necesare pentru a le stimula capacitatea de inserție profesională.
Cei doi s-au cunoscut acum 13 ani, în AIESEC Pitești, dar au avut ocazia să lucreze împreună abia din 2010, în Școala de Valori, unde au realizat proiecte educaționale pentru liceeni. Dragoş spune că, la momentul respectiv, orientarea în carieră era un subiect prea inovator, iar integrarea tinerilor în piața muncii nu era o problemă atât de presantă. Între timp, lucrurile s-au schimbat, astfel că anul acesta au avut ocazia să creeze un proiect pe această temă, graţie competiției EUSIC, care avea tema „Think local”: „Ni s-a părut o oportunitate bună pentru a atrage resurse pentru un proiect de orientare în carieră ce i-ar ajuta pe tineri să își găsească drumul profesional și să rămână în țară, prin colaborări de tip ecosistem local, compus din școli, primării, companii, părinți, voluntari”, explică Dragoş.
TINERII, O SURSĂ DE INSPIRAŢIE INEPUIZABILĂ
Sursa de inspirație a Arminei o reprezintă comunitatea de liceeni cu care „meștereşte” diverse proiecte de implicare și inovare socială în Pitești. Ea ne aminteşte că, în 2017, a fondat Asociația Icebreaker, din dorința de specializare pe nișa de educație bazată pe joc și de a construi mai aproape, împreună cu o comunitate locală, proiecte ce dezvoltă abilități de viață. De asemenea, în Școala de Valori, în diverse proiecte, apare în mod recurent această nevoie a liceenilor.
Dar dincolo de părerile tinerilor, problema este reală: în sistemul de învățământ există un consilier vocațional la fiecare 800 de elevi, iar la sate, aceste posturi adesea nu sunt ocupate, atrage atenţia Armina. „Nu avem pretenția să «aprindem lumina» asupra întregului viitor al unui tânăr, dar putem să deschidem ferestrele spre lumea de dincolo de propriul cătun. Credem că prin jocuri de orientare în carieră, videouri despre profesiile viitorului, prezentarea realității curente a angajatorilor din zonă și implicarea școlilor și oamenilor care rezonează cu subiectul, putem măcar să le arătăm adolescenților ce oportunități există și cam câte și care sunt potecile pe care poate să pășească. Pentru că în prezent mulți nu văd nicio potecă, iar alții cred că plecarea din țară e singura soluție”, punctează Armina.
La rândul său, Dragoş spune că în comunitățile mai mici, problema este una spinoasă. „Din proiectele Școlii de Valori cu elevi din licee tehnologice și din discuțiile cu companiile ce au nevoie de angajați blue collar, a reieșit nu doar lipsa orientării în carieră, ci și o «dezorientare» generală cu privire la ce pot face mai departe în afară de a pleca din țară sau a urma orice facultate care e la modă acum. În contextul presiunii sociale și dorinței pentru un viitor mai bun, de multe ori, orice facultate pare o perspectivă mai bună, în locul unei profesii. În foarte multe cazuri, nimeni nu ține cont de înclinațiile tinerilor, dacă aceștia sunt capabili să urmeze o facultate sau care este realitatea pieței locale de muncă. Astfel, în România, conform unui studiu, 50% dintre studenți renunță la facultate după primul an sau realizează că urmează o facultate care nu li se potrivește. Pierd timp și bani pe drumuri profesionale care nu li se potrivesc. În Școala de Valori ne-am pus întrebarea: cum ar fi dacă ar analiza «care este vocația mea», încă de la 14 ani?”, povesteşte Dragoş.
CE ESTE ŞI CE FACE CAREER BUS
Pentru început, Career Bus va fi implementat pe modelul unei caravane care se deplasează prin ţară, în cadrul căreia vor merge în comunități și vor lucra cu tinerii. Acum ei se concentrează pe conținutul educațional și pe atragerea de parteneri care înțeleg problema integrării în muncă și vor să ajute cu resurse diverse la orientarea profesională a tinerilor.
„O să vorbim cu tinerii despre abilitațiile viitorului. O să explorăm ce e dincolo de comunitatea lor mică, dar și despre ce ar putea să facă ei la nivel local. Ideea proiectului și începutul reprezintă o colaborare între Școala de Valori și IceBreaker, la care ne dorim să se adauge și alte ONG-uri, companii, instituții. O colaborare cât mai diversificată de parteneri ar face Career Bus să-și atingă potențialul. Achiziționarea unui autobuz nu este o prioritate în acest moment, deși este evident că ar aduce un mare plus de valoare dacă reușim să găsim un partener care să-l pună la dispoziție. Până atunci, metaforic, sperăm să urce în autobuz cât mai mulți «actori» din fiecare comunitate, să fim împreună călăuze pentru tinerii care au nevoie de noi”, menţionează Dragoş.
Armina spune că premiul câștigat la competiția EUSIC va fi investit astfel:
- Atragerea de parteneri ce pot aduce o contribuţie: „Urmează să discutăm cu parteneri actuali și potențiali care ar fi interesați să se alăture Școlii de Valori, pentru că investiția de început pentru un astfel de proiect este mult mai mare decât premiul câștigat”.
- Atragerea de minți strălucite, ce au competențe complementare expertizei din Icebreaker, pe crearea unui ecosistem într-o comunitate și învăţarea prin jocuri, „urmând implicit transformarea conceptului într-un pilot și implementarea și rafinarea rețetei educaționale în județele în care există deschidere”.
- Construirea unei rețele pentru scalare: „Suntem în continuă căutare de oameni proactivi: lucrători de tineret, profesori, voluntari – care și-ar dori să aducă și în comunitățile lor Career Bus”.
CE URMEAZĂ
Career Bus constă într-o zi de experiențe de învățare, împărțită în două module: „modulul standard” și „modulul localizat”, explică Armina. Următorul pas constă în crearea jocurilor de orientare în carieră, ce vor reprezenta „modulul educațional standard”. Aceste jocuri vor putea fi achiziționate apoi de orice persoană sau organizație care dorește să facă orientare în carieră în propria comunitate. Modulul localizat este despre profesiile din piața reală a muncii din zona geografică respectivă. Adică, împreună cu angajatorii din județul respectiv vom crea un „modul adaptat județului”. „Primele județe de pe harta Career Bus sunt Argeș și Vâlcea și este important să stabilim care sunt industriile și profesiile specifice fiecărui județ și să dezvoltăm conținutul specific acestor comunități”, punctează aceasta.
Pentru a reuşi acest lucru, Dragoş spune că au nevoie de contribuția companiilor din zonă: „Deci, un pas imediat este să începem colaborarea cu școli, consilii, agențiile locale de ocupare a forței de muncă și companii din aceste județe. Orice companie care înțelege problema orientării în carieră și dorește să se alăture proiectului cu orice fel de resurse este un partener valoros pentru Career Bus. Ne dorim să mergem și în alte județe, dar asta depinde de ce parteneri se alătură proiectului. Atelierele le vom ține în școli, deci mergem noi în vizită la elevi. Abordarea va fi adaptată fiecărei localități.”
Scopul final al proiectului este să creeze un ecosistem în care trainerii Career Bus, școlile, instituțiile locale și companiile susțin o „intervenție” de o zi de orientare în carieră pentru ca tinerii să înceapă să vadă și alte opțiuni în afară de a părăsi țara sau de a se înscrie la o facultate pe care e posibil să o abandoneze după primul an. Practic, să îi ajute să descopere posibilitățile reale de angajare din județul lor, spun cei doi.
„Prin Career Bus ne adresăm elevilor între 14 și 17 ani, în orașele și satele în care ne propunem noi să mergem. La momentul acesta, obiectivul ar
fi să punem bazele unor discuții între firme, școli, elevi și să miște încet, încet comunitatea în direcția discuțiilor despre angajarea tinerilor pe timpul verii și part-time. Este nevoie de răbdare, investiții pe termen lung și colaborare între generații și actori din fiecare comunitate”, arată Dragoş.
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII UN AGENT AL SCHIMBĂRII
Ambii coordonatori ai proiectului provin din familii care au construit lucruri de la zero în vremuri mai grele decât prezentul. „Cred că ne-am dezvoltat un spirit antreprenorial încă de mici. Am învățat să ne descurcăm, suntem ingenioși și ne place să găsim soluții. Categoric, nu e suficientă educația civică, ajută mult mai mult experiența civică în care ai făcut tu ceva cât de mic pentru clasa ta, pentru curtea blocului, pentru oraș, pentru balul bobocilor etc. Un alt element important este un mediu în care să ți se permită să experimentezi și în foarte multe cazuri o familie care să te încurajeze să faci asta. La o scală mai largă, ne-am autoeducat, contribuind în Școala de Valori și alte organizații cu care lucram, unde instigam la IMPLICARE – versiunea «avansată» a educației civice”, explică Armina.
POATE INOVAȚIA SOCIALĂ SĂ SCHIMBE DESTINUL UNEI COMUNITĂȚI ŞI AL UNEI ŢĂRI?
În România, suntem la început în acest domeniu și e greu să-ți imaginezi că se poate produce o schimbare radicală dacă te uiți la ce se întâmplă în jur, crede Dragoş. „În cadrul EUSIC am primit multe exemple care ne-au demonstrat că se poate, au fost exemple date de cei de la Ashoka și de Living Labs, un exemplu în sine este și competiția ca atare, care este dedicată domnului Diogo Vâsconscelos, politician portughez care a lucrat în a dezvolta conceptul de inovație socială. Acesta a reușit să implice activ Comisia Europeană în a capacita domeniul la nivelul UE și nu numai”, precizează Dragoş.
Modelul pe care cei doi l-au văzut în ultimii ani este unul în care te opreşti din a reinventa roata fiecare la el acasă și faci punți între idei care se potrivesc între diferite geografii și le reproduci la nivel local. „Tipul acesta de abordare aduce sigur o schimbare la nivel micro pentru că eficientizează folosirea resurselor și maximizează potențialul de impact. La nivel macro, pentru noi, cred că direcția în acest domeniu va veni de la instituțiile europene, din modul în care va fi structurat exercițiul bugetar UE în intervalul 2021-2027”, adaugă Dragoş.
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FACI ANTREPRENORIAT SOCIAL ÎN ROMÂNIA?
„E o întrebarea foarte grea, cred că noi suntem într-un ecosistem de oameni în care să faci antreprenoriat social în România e ceva normal și firesc. Dacă ieșim din cercul nostru, antreprenoriatul social pare să fie la fel de greu sau de ușor ca antreprenoriatul normal, depinde foarte mult de așteptările cu care pleci la drum”, mărturiseşte Armina.
Ea mai spune că diferit este faptul că afacerile sociale sigur au mai mult suflet și prețuiesc mai mult clientul și comunitatea decât afacerile tradiționale. „La nivel global, e direcția spre care se îndreaptă orice organizație care dorește să rămână relevantă pe termen lung”, concluzionează aceasta.
ARMINA SÎRBU
„Am terminat Facultatea de Informatică din Pitești și apoi un master în Resurse Umane la SNSPA. Am înființat prima firmă la 18 ani, am fost voluntară în AIESEC 6 ani și am ales să fac training. Am lucrat în multinaționale în Germania și Elveția, unde am învățat ce înseamnă disciplina și managementul proiectelor în IT și HR și am revenit în România pentru a continua ca trainer și antreprenor, ceea ce fac și în prezent.”
DRAGOȘ BELDUGANU
„Ca formare profesională, teoretic sunt economist și specialist în turism și industria hotelieră. Însă nu am ajuns să pun în practică ce am învățat la facultate. Am fost voluntar în AIESEC timp de 5 ani, am lucrat o perioadă în consultanță resurse umane, am trecut și printr-o instituție europeană ca intern, am lucrat și în corporație în CSR și, în același timp, în ultimii 8 ani am făcut parte din Școala de Valori.”
Articol preluat din numărul 253/decembrie 2018 – ianuarie 2019 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici.