Antioxidantii: raspunsuri Si semne de intrebare
Din problematica foarte larga enuntata mai sus de cercetatorul canadian, as vrea sa va retin atentia in acest articol doar asupra unei categorii de factori nutritionali, de altfel destul de mediatizata: antioxidantii. Categoria include o varietate de compusi chimici, a caror actiune principala este aceea de a indeparta sau neutraliza din organism radicalii liberi de oxigen. Radicalii liberi sunt implicati in geneza multor afectiuni cu larga raspandire: aparitia placilor de aterom (prin procesul de oxidare a colesterolului), procesul de dezvoltare a unor tumori canceroase, unele boli autoimune, diabetul zaharat, astmul, degenerescenta articulara sau cataracta. Teoretic si experimental, antioxidantii protejeaza organismul de aceste boli. Descoperirea acestor efecte a dat mari sperante medicilor.
Numarul antioxidantilor este destul de mare si multi dintre ei au, pe langa functia de baza, si alte actiuni asupra organismului. De aceea, studiile – cel putin teoretic – ar trebui sa ia in considerare atat functiunea antioxidanta, cat si efectele specifice.
Vitaminele: E (tocoferolul), A (beta-carotenul) si C (acidul ascorbic), flavonoidele (quercetina, kaemferolul, hesperetina, naringenina, miricetina), seleniul sunt printre cei mai importanti antioxidanti pentru metabolismul uman. In general, este acceptata ideea ca sursa cea mai indicata de antioxidanti o constituie produsele naturale – mai ales legumele si fructele.
Principalele surse naturale de vitamina E sunt: uleiul din germeni de porumb si de floarea soarelui, soia si produse pe baza de soia, nuci, seminte; legume verzi: spanac, stevie, urzici, mazare; varza alba, tomate, avocado, carne, peste de mare, galbenus de ou, organe. Vitamina A este prezenta in carote, spanac, varza alba, sfecla alba, dovleac, tomate, ardei gras, patrunjel, caise, fistic, nuci, iar vitamina C se gaseste, in special, in citrice (kiwi, coacaze negre, maces, capsuni, agrise), legume (ardei gras, cartofi, varza, salata, verdeturi). Flavonoidele sunt in general substante colorante, taninuri, substante amare si se gasesc in varza, mere, coacaze. Seleniul poate fi ingerat din nuci, pastai, drojdie de bere, ciuperci, broccoli, ceapa, usturoi, ficat, peste marin, crustacee sau carne.
Influenta antioxidantilor asupra organismului a fost studiata din doua perspective: ca efect al unei alimentatii bogate in astfel de compusi asupra incidentei unor afectiuni (preventie primara, inainte de aparitia bolii) sau ca efect al suplimentarii alimentatiei cu unul sau mai multi astfel de compusi cu rezultate dovedite si in cercetari experimentale de laborator in evolutia unei boli deja constituite (preventie secundara sau de incetinire a evolutiei unei boli deja aparute).
Astfel, un studiu din prima categorie a cuprins 62.440 de persoane din Finlanda aratand efectul benefic al consumului de quercetina (din mere si ceapa) care a scazut mortalitatea prin boala cardiaca ischemica si cancer pulmonar; incidenta bolii cerebro-vasculare a fost mai mica la cei cu consum crescut de kaemferol (varza alba), naringenina si hesperetina (citrice); astmul bronsic a fost de asemenea mai putin frecvent la cei care
consumau mai mult quercetina, naringenina si hesperetina. Scaderea incidentei cancerului pulmonar a fost mai mare la nefumatori. Faptul ca medicii finlandezi recomanda copiilor cu astm evitarea citricelor (datorita posibilitatii dezvoltarii unei alergii) ar putea fi o explicatie pentru consumul acestora in cantitate mai mica la cei care au astm.
Al doilea tip de studii a fost amplu utilizat, in special pentru preventia secundara a bolii coronariene sau a cancerului pulmonar la fumatori. Astfel, terapia antioxidanta (supliment de vitamina E) a fost utilizata la pacienti cu placi ateromatoase si dislipidemii. Efectul a fost nesemnificativ, spre deosebire de ameliorarea evolutiei sub tratament antilipemiant clasic (statine). Acelasi rezultat a fost generat si de studiile largi legate de cancerul pulmonar: o cercetare efectuata pe 29.133 de barbati, fumatori, intre 50-69 ani, care au primit un supliment de vitamina E timp de 5-8 ani, nu a aratat nici o diminuare a incidentei cancerului pulmonar. Si in acest caz, suprimarea agentului agresor direct (fumatul) este de departe mai importanta decat incercarea de contracarare a efectului fumatului prin suplimente nutritionale.
Subiectul, departe de a fi epuizat, a incercat sa va reaminteasca echilibrul necesar intre alimentatie si ansamblul componentelor mediului de viata. Preventia este esentiala, iar efectul antioxidantilor in preventie este cu certitudine benefic.