70.000 de euro dintr-o recrutare de top manager
Pe fondul restructurarilor de business, cu disponibilizarile ca fiind cea mai dramatica manifestare, nici zona de varf a ierarhiilor nu s-a simtit prea bine. Cea mai mare parte a proiectelor de Executive Search s-au concentrat pe inlocuiri, ca urmare a faptului ca au fost foarte putine start-up-uri si investitii noi. Mai putin spectaculoasa decat in anii anteriori, piata oamenilor de top a avut in obiectiv nu atat pozitii de CEO, cat directori sau membri in board-ul companiilor (Director Financiar, Director de Supply Chain, Director de Fabrica). Tot potrivit lui Alexandru Talmazan, Managing Partner la Wrightson Romania, spre deosebire de anii trecuti, au fost multe pozitii specializate. De altfel, compania sa a avut in 2009 „un an foarte bun”, desi nu au semnat nici un proiect pentru vreo pozitie de Country Manager. Remarcam aici o tendinta de rafinare si maturizare a cererii de oameni cu capabilitati specifice si as pune aceasta constatare in lista efectelor pozitive ale crizei.
Ca numar de proiecte, Wrightson a contabilizat 30, in timp ce Radu Manolescu – Managing Partner al K.M.Trust Executive Search – precizeaza o suma de 17, din care sapte pozitii de top management si zece de senior management. Diferentierile incep sa apara insa la nivelul maximumului fee-urilor incasate. Daca pentru Wrightson, cel mai mare proiect le-a adus 15.000 de euro, K.M.Trust si-a atras anul trecut in portofoliu un castig de aproximativ 70.000 de euro pentru un proiect, cu mentiunea ca onorariul a fost negociat direct la headquarterul international al companiilor prezente aici.
Fee-uri pe proiect
Onorariile negociate local au variat intre 25.000 si 35.000 de euro, diferenta fata de media pietei fiind data de modelul de business, diferit de al celorlalte firme de profil. Din perspectiva firmei sale de Executive Search, George Butunoiu spune ca: „Cele mai mari fee-uri din 2009 incoace au fost de 18.000 euro (cateva, nu prea multe), cele mai multe insa au fost apropiate de tariful nostru minim de 12.000 euro. Cred ca o medie pe proiect se situeaza undeva intre 13 si 14.000 euro, ceea ce nu e rau pentru prapadul care a fost si este pe piata.” Per ansamblu, consultantii chestionati agreeaza pentru fee-uri o plaja medie de variatie intre 5.000 si 14.000 de euro/pozitie.
Noua si, as spune, deloc surprinzatoare este politica de negociere a castigurilor per proiect care are drept caracteristica o mult mai mare flexibilitate, de obicei, in jos. Unii sunt multumiti de aceasta intorsatura a lucrurilor, dar altii, printre care si Radu Manolescu, se indoiesc ca lasand prea jos garda se mai poate mentine calitatea recrutarii. Intrebat la randul sau cum interpreteaza evolutia pietei, Alexandru Talmazan puncteaza critic: „Politica de fee-uri a ramas la fel de variata si haotica ca in trecut, dar totusi cred ca recesiunea a mai eliminat din impostori.”
Dificultatile inregistrate de recrutorii din zona de top si senior management n-au avut ca sursa doar scaderea cererii si reducerea fee-urilor. S-au semnalat probleme si cu cashflow-ul, pentru ca majoritatea companiilor au impins termenele de plata, iar deciziile de semnare de noi contracte s-au luat mult mai greu.
Salarii negociate
In privinta pachetelor salariale negociate pentru executivi, cele mai multe s-au incadrat in intervalul 2.500 – 5.000 de euro (net), la care se adauga beneficiile, conform directorului de la Wrightson, sau intre 3 si 10.000 de euro net/luna, cu cateva exceptii in sus ori in jos, dupa cum mentioneaza George Butunoiu.
Industriile care si-au pastrat apetitul pentru Executive Search in acest ultim an si jumatate includ FMCG-ul, retailul, pharma, telecom-ul, bankingul, industria si IT-ul. La Wrightson, spre exemplu, in linii mari, procentele s-au impartit astfel: FMCG (60%), industria farmaceutica (30%), iar telecomunicatiile (10%).
Din punctul de vedere al cifrei de afaceri, industria recrutarilor de elita si-a continuat trendul descendent inceput in 2007. Gura de oxigen si-a asigurat-o fiecare companie diferentiat, conform structurii sale de business. K.M.Trust, de pilda, chiar daca a inregistrat o scadere cu 25% pe firma de Executive Search, contabilizand si rezultatele obtinute de Key 2 Success (specializata in middle management) si in urma optimizarilor facute atat la procese si furnizori, cat si la angajati (o parte dintre cei din K.M.Trust fiind transferati in Key 2 Success), a obtinut in 2009 o cifra de afaceri consolidata similara celei din 2008. Alexandru Talmazan, la o cifra de afaceri constanta, anunta chiar o crestere a profitului pe 2009 fata de 2008, rezultata din controlul mai sever al costurilor de operare.
Asa cum am precizat inca de la inceput, Executive Search-ul se dovedeste a fi la randul sau afectat de evolutiile economice ale intregii piete de afaceri, cu mentiunea diferentierii in functie de strategia fiecarui jucator. Nimeni nu-si mai poate permite evolutii fara plasa de siguranta, oricat de elitist ar parea segmentul de manifestare.