Într-o astfel de conjunctură s-a născut și Proiectul de realizare a Parcului Naţional Munţii Făgăraş al cărui inițiator este Fundația Conservation Carpathia. Fondatorul acestei Fundații este Christoph Promberger, absolvent de silvicultură la Munchen, care locuiește în România de peste 20 de ani.

„Iniţial, eu am zis că stau în România trei ani pentru un doctorat, apoi 5 ani, când am extins cercetarea și am inclus urșii și râșii, apoi ne-am implicat și în conservare, în management, am dezvoltat un program ecoturistic. Așa au trecut 10 ani”, povesteşte acesta.

Christoph a înființat Fundația Conservation Carpathia împreună cu soția sa Barbara, care este biolog.
„Îmi doresc ca România să devină un lider global în conservarea pădurilor, să fie un exemplu care are grijă de pământurile și pădurile sale. Un parc natural e o investiție de câteva sute de milioane de euro iar când am început toți ne-au spus că suntem nebuni. În primă fază am strâns 60 de milioane de euro și dacă totul merge bine vom adăuga într-un an încă 25 de milioane. Adică, se poate. Am arătat că se poate. Asta vreau să fac. Aici am capacitate, contacte, dar nu vreau să intru în politică. Eu susțin pe oricine vrea un sfat, am fost invitați de multe ori, de multe partide, să ne spunem punctul de vedere vizavi de Făgăraș Ski. Mergem la oricine ne invită, indiferent de culoarea politică”, adaugă Christoph Promberger, care vrea să construiască în România cel mai mare parc natural.

Anii petrecuți în România de Christoph Promberger îi vor depăși, în curând, ca durată, pe cei petrecuți în Germania, țara în care s-a născut. Îi place să vorbească despre cercetările pe care le-a făcut de-a lungul anilor. Ar putea să-ți vorbească ore în șir despre lupi.

În `93 a demarat cel mai mare proiect de cercetare a carnivorelor mari din Europa. El și echipa sa au fost primii biologi care au făcut o cercetare științifică în Europa de Est despre lupi.

„Am prins lupii, le-am pus emițătoare și i-am urmărit cu antene speciale. Și așa am găsit chiar lupii care au intrat în Brașov la rampa de gunoi unde au vânat șobolani, pisici și câini, sau în parcuri unde au vânat iepuri. Nu a știut nimeni că lupii fac așa ceva, pentru că nu i-a văzut niciodată nimeni. În zonele de coridor, Piatra Craiului și Bucegi, lupilor nu le trebuie neapărat o zonă foarte sălbatică pentru a trăi.”
Ulterior a prezentat rezultatele cercetărilor în celelalte țări europene. „Toți cercetătorii au râs de mine când am zis că trebuie să fim pregătiți, că lupii vor migra și în Germania. Am fost la Ministerul Mediului din Germania și i-am avertizat. Am scris primul plan de management pentru lupi în Branderburg și primul din Europa”.

Un neamț, născut în Bavaria, laudă calitatea vieții din România

Christoph Promberger a avut ocazia să plece să lucreze în Scoția, să dezvolte acolo un proiect de reintroducere a lupilor în păduri dar a refuzat. A rămas în România „pentru că ne-a plăcut țara, modul de viață, calitatea vieții, am zis că nu găsim în altă parte ceea ce avem aici. Se născuseră și copiii noștri”. Și atunci soții Promberger au hotărât să rămână definitiv în România. E drept copii lor nu au mers la școli din România și probabil că nici nu au mers vreodată într-un spital de stat. La Șinca, lângă Brașov și-au deschis un centru de echitație pentru că soția sa Barbara e îndrăgostită de cai.

În 2010 s-au implicat din nou în conservarea pădurilor și au înființat Fundația Conservation Carpathia.
„Nu sunt naiv, nu cred că în altă țară merg toate ca pe roate și doar în România sunt probleme. Cred că ceea ce vrem să facem în România ar fi întâmpinat la fel de multe greutăți și ar fi fost la fel de dificil și în Germania. Poate chiar mai dificil. Cel mai dezamăgitor lucru care se întâmplă în România sunt schimbările politice. De fiecare dată când construim o relație cu ministru, îi prezentăm proiectele noastre, ne spune că-i plac proiectele noastre, se schimbă Guvernul și… o luăm de la capăt. Nu am avut niciodată o situație în care să putem lucra cu cineva pe o perioadă mai lungă de 3-5 ani”.

Românii nu sunt altfel decât nemții sau austriecii

„Eu nu cred că românii sunt altfel decât nemții sau austriecii. La Centrul de Echitație pe care-l deținem lângă Brașov am avut angajați din sat, țigani, români, unguri, nemți, englezi. Am avut din fiecare etnie. Au fost oameni harnici și alții care ne-au furat. Eu nu mai spun acum că așa sunt românii. Eu spun așa este X-lescu. Nu poți să generalizezi”.

Parcul Național Munții Făgăraș

Christoph Promberger susține cu fermitate că un parc național funcțional nu poate fi făcut peste noapte și trebuie să aibă susținerea localnicilor. E un proces care poate dura și 30 de ani. „În 2016, pe vremea guvernului Cioloș am fost invitați la o discuție la minister, am fost întrebați dacă ar fi bine să declarăm parcul de atunci dar am spus că nu ne dorim deocamdată pentru că nu va funcționa”.

Christoph e convins că nu toată lumea e de acord cu ceea ce vor ei să facă. Dar se aștepta la acest lucru. Îmi povestește cu nostalgie de prietenul său Douglas Tompkins, un multimilionar, care s-a prăpădit în urmă cu aproximativ 3 ani la 72 de ani, într-un accident de canoe.
„La 50 de ani avea o avere de 500 de milioane de dolari și se întreba pentru ce muncește ca un nebun. El a vrut să își folosească banii pentru conservarea pădurilor, și-a vândut firma iar banii i-a pus în contul unei Fundații. Această Fundație s-a dus în Patagonia (regiune din America de Sud, situată în Chile și Argentina), pentru că el călătorea des acolo (se cățăra pe munți..) și a cumpărat terenuri. E diferit. Noi în România am cumpărat proprietăți de 5,7,10 hectare. El a început prin cumpărarea unei suprafețe de 280.000 de hectare. Mai mult decât munții Făgăraș. Am învățat multe de la el. A creat o infrastructură cu campinguri, cu centre de informare, etc. Parlamentul din Chile a vrut să-l exproprieze și să-l dea afară din țară. Nimeni nu a crezut că un multimilionar care cumpără păduri o face doar pentru a salva pădurea pe care apoi o va dona statului. El din păcate a avut un accident de caiac, în urmă cu aproape 3 ani. Noi ne întâlneam foarte des, l-am vizitat în Patagonia, a venit aproape în fiecare an în Europa și de fiecare dată venea și în România pentru o săptămână, pentru că el considera România cea mai frumoasă țară din toată Europa. Prima dată când a venit și i-am povestit ce vrem să facem ne-a sfătuit să fim atenți pentru că vom avea mulți dușmani. Când conservi pădurea oamenii te urăsc, trebuie să ai pielea tăbăcită și să nu te abați de la ceea ce vrei să faci. Ne-a prins bine sfatul acesta, pentru că la primele declarații când s-a spus despre noi că am venit să furăm țara, noi ne-am adus aminte de ce ne-a spus Douglas Tompkins. Am știut prin ce a trecut el. De curând post-mortem l-au declarat în Parlamentul din Chile ca cetățean de onoare. Acum 20 de ani vroiau să-l exproprieze și să-l expulzeze”.

***Doug Tompkins a deținut celebrele branduri de îmbrăcăminte The North Face și Esprit. El a murit de hipotermie în decembrie 2015, în urma unui accident de caiac în Chile.

Pe plan profesional Christoph Promberger își dorește să termine Parcul Național Munții Făgăraș. Nu știe cât va dura. Dacă se va întâmpla mai devreme atunci vrea să înființeze și alte parcuri naționale. „Ideea e că îmi doresc ca România să devină un lider global în conservarea pădurilor, să fie un exemplu care are grijă de pământurile și pădurile sale, unde ecoturismul este industria numărul unu. Avem exemple despre cum funcționează așa ceva în Costa Rica. S-a întâmplat în `86 când au hotărât ca 24% din suprafața țării să se constituie în Parcuri Naționale. Toate zonele cu păduri intacte au fost transformate în parcuri naționale și au dezvoltat ecoturismul care a devenit cea mai importantă industrie în Costa Rica”.

Pădurile, un subiect sensibil

„Un parc național trebuie să fie construit pe proprietatea statului, în mod normal. În munții Făgăraș avem și păduri private dar Fundația nu susține naționalizarea pădurilor. Eu susțin ca pădurile să rămână în continuare la persoane private, la comune, la obști…Există concepte care sunt deja testate în multe alte țări, mai ales în cele din Africa unde s-au format foarte multe parcuri naturale în care sunt incluse și proprietăți private. Un proprietar de pădure nu vrea neapărat ca pădurea sa să fie tăiată. Scopul lui e să câștige”. Christoph afirmă că lucrează deja la o formă de compensare a proprietarilor de păduri care nu vor să vândă și care își conservă pădurea. „Pe ei îi interesează banii, nu lemnul. Avantajele sunt de ambele părți, proprietarii își iau banii, cei care au afaceri de ecoturism în zonă sunt mulțumiți că peisajele rămân intacte”.

Pentru acțiunile de reîmpădurire a zonelor defrișate Fundația Conservation Carpathia lucrează cu oameni care locuiesc în zonă și pe care-i plătesc ca zilieri. Le plătesc în jur de 120-140 de lei pe zi iar într-o lună o persoană poate câștiga aproape 4000 de lei. „La pepiniere avem femei din sat care lucrează. Oamenii nu își doresc neapărat un program de muncă de la 9.00 la 16.00. Lucrează câte o săptămână și apoi se întorc la treburile gospodăriei”.

Infrastructura de ski la altitudini mici. Bani aruncați pe fereastră

Se vorbește de dezvoltarea masivă a infrastructurii de ski în zona Bâlea Lac dar neamțul spune că e un proiect mort din fașă. „Acolo altitudinea e de 2000 de metri. În Austria, se gândesc să desființeze toate stațiunile de ski, care se află la altitudini de sub 2000 de metri. Pentru că nu mai sunt rentabile din cauza schimbărilor climatice. Și România vrea să investească milioane de euro în stațiuni de ski la o altitudine la care austriecii spun că nu mai este rentabil? De ce să distrugi zona pentru o stațiune care nu va fi rentabilă? Și ceea ce vedem acum e doar începutul a ceea ce va urma din cauza schimbărilor climatice. Poiana Brașov încă merge pentru că se face turism de evenimente (conferinte, workshopuri) dar dacă ar fi să trăiască doar din ski…Temperatura va crește și nu vor mai funcționa aceste stațiuni fără zăpadă. Avem 27 de comune în jurul Munților Făgăraș, fiecare cu specificul ei. Se pot organiza atâtea evenimente frumoase. Nu trebuie să distrugi natura ca să dezvolți ceva”.

Nimeni nu e nemuritor. Ce s-ar întâmpla dacă mâine el nu ar mai fi

„Eu sper ca cineva să ducă Fundația mai departe. Noi încercăm să construim o fundație care să nu depindă doar de Barbara și de mine. Avem oameni capabili în echipă. De fiecare dată când vine un filantrop îl aducem neapărat la Brașov să cunoască echipa. Fundația este o echipă, nu Barbara și Christoph. Noi am scris în statutul Fundației că în momentul în care vom avea un Parc Național după standarde internaționale vom dona pădurile statului. Parcul Național trebuie să fie în proprietatea statului”.

Greșelile le corectezi, nu le regreți

„Am făcut niște greșeli dar greșelile le corectezi, nu le regreți.
La început am fost prea naiv, m-am gândit că lumea mă crede că noi vrem să cumpărăm pădurile pentru conservare. Dacă oamenii văd că trec niște ani și nu se întâmplă mare lucru ei trebuie să înțeleagă că e un proces care durează. Primii 7-8 ani nu am vrut să vorbim despre proiectul nostru și așa s-au înmulțit zvonurile că am fi descoperit mine de aur, uraniu,..au fost multe zvonuri. Nu e specific doar românilor, asta i s-a întîmplat și lui Doug Tompkins în Patagonia. Românii cred însă că tot timpul în spatele unui bine, e un lucru ascuns, asta e specific românesc”.

Importanta constituirii unui Parc Național

„Instituirea regimului de arie naturală protejată este prioritară în raport cu orice alte obiective, cu excepţia celor care privesc:
a) asigurarea securităţii naţionale;
b) asigurarea securităţii, sănătăţii oamenilor şi animalelor;
c) prevenirea unor catastrofe naturale”.

Constituirea unui Parc National se face indiferent de natura proprietății terenurilor:
„Regimul de protecţie se stabileşte indiferent de destinaţia terenului şi de deţinător, iar respectarea acestuia este obligatorie”

Cum se declară un Parc Național:
„prin hotărâre a Guvernului, pentru rezervaţii ştiinţifice, parcuri naţionale, monumente ale naturii, rezervaţii naturale, parcuri naturale, zone umede de importanţă internaţională, rezervaţii ale biosferei, geoparcuri, arii speciale de conservare, arii de protecţie specială avifaunistică;”

Cine poate iniția constituirea unui Parc Național și unde se adresează:
„Propunerile pentru instituirea regimului de arie naturală protejată se pot face din iniţiativa oricărei persoane fizice sau juridice şi se înaintează autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, în vederea promovării actului normativ de desemnare a acestora”

Ce cuprinde documentația necesară înființării unui Parc Național:
Documentaţia necesară în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes naţional trebuie să cuprindă:
a) studiul de fundamentare ştiinţifică;
b) documentaţia cartografică cu limitele ariei naturale protejate, cu evidenţierea categoriilor de folosinţă a terenurilor;
––––-
b1) suprafaţa şi situaţia juridică a terenurilor, cu precizarea formei de proprietate şi a proprietarilor la data înfiinţării ariei;
––––-
b2) hotărârile consiliului comunal, orăşenesc, municipal sau judeţean, după caz, de avizare a suprafeţei administrative ce va urma să facă parte din aria naturală protejată;
c) avizul Academiei Române.

Despre Fundația Conservation Carphatia

• 21.000 ha de pădure salvate de la tăiere;
• 24.000 ha conservare faună, fără vânătoare sportivă sau pentru trofee;
• 500 ha reîmpădurite;
• 1.5 milioane de puieți plantați;
• 8 pepiniere de puieți forestieri;
• 1.200 de elevi și profesori implicați în proiecte de educație de mediu;

La finanțarea Fundației Conservation Carpathia contribuie mai mulți donatori. Lucrează la rândul lor cu Fundații, cu bani publici și cu donații individuale, persoane fizice sau corporații care le sponsorizează proiectele.
Fundațiile străine sunt cea mai importantă sursă de donații. „Lucrăm cu 20 de fundații din SUA, UK, Olanda, Germania, Elvetia, ale unor familii bogate care au vrut să dea ceva înapoi societății. Am strâns și 90.000 de euro din donații ale unor firme românești”.

Cele mai valoroase proprietăți ale sale sunt cele câteva mii de hectare de pădure din Parcul Național Piatra Craiului și alte câteva mii în zona limitrofă Parcului.