Școala ”de la țară” are viitor!
Senzori care reglează automat temperatura şi intensitatea luminii atunci când simt prezenţa elevilor în clasă. Un sistem audio modern, pe care profesorii îl pot folosi pentru a le transmite copiilor mesaje, și care, în pauze, difuzează discret muzică clasică. Grupuri sanitare dotate cu tehnologie inteligentă. Laboratoare virtuale, table interactive, un sistem de proiecţie ultramodern. Lecţii transmise în direct, pe internet. Platformă on-line cu catalog electronic, ce permite încărcarea și descărcarea unor materiale educaționale sau interacțiunea online profesor – părinte. Un afterschool în care copiii primesc o masă caldă gratuită, iar profesorii îi supraveghează și ajută la lecții voluntar. O școală în care tehnologia viitorului e la ea acasă, iar abordarea didactică, demnă de Mileniul III. Pentru că aici nu se învață doar materie, ci și reguli, principii și valori, dascălii oferind elevilor o educație completă: științifică, de cultură generală, dar și pentru piața muncii și viața de zi cu zi.
Nu, nu am descris o unitate de învățământ din vreun oraș occidental, acea ”școală de afară”, la care visăm cu toții pentru copiii noștri. Este pur și simplu o școală din România, ba mai mult, una ”de la țară”. Vorbesc deci despre Ciugud, o comună aflată la câțiva kilometri de municipiul Alba Iulia. Prima școală inteligentă din mediul rural românesc, Ciugud Smart School este, practic, excepția care confirmă regula: dacă unei comunități îi pasă și de ziua de mâine, chiar și școala de la țară – aceea pe care toți o știm: veche, șubredă, plină de cenușă și fum, cu apă la găleată și toaleta în fundul curții – are viitor.
Nu este un vis, este realitate!
În urmă cu doar câteva săptămâni, peste 3 milioane de copii începeau, pe cele trei scenarii, cel mai bulversant an școlar din istoria recentă. Deși, ca toate școlile din România, și Ciugud a avut doar o vară la dispoziție, pe 14 septembrie și-a primit elevii în condiții de maximă siguranță. Concret, la intrarea în clădire a fost montat un sistem inteligent de acces, care permite recunoașterea facială a elevilor și profesorilor. Sistemul scanează temperatura și-i atenționează pe cei care nu poartă mască de protecție. În plus, sistemul inteligent de control al clădirii de tip BMS (Building Management System) dipsune și de soluții inteligente pentru ventilație, respectiv de un sistem de filtrare și dezinfectare a aerului în spațiile comune, care detectează nivelul de dioxid de carbon și avertizează când acesta depășește maximul admis și, deci, trebuie aerisită clasa. Același sistem depistează și dacă un elev nu este în clasă, astfel încât conducerea școlii să poată lua legătura imediat cu familia pentru a vedea ce s-a întâmplat.
Montarea într-un timp relativ scurt a sistemului inteligent de acces nu a mirat însă pe nimeni, zona smart a fost și ea ”construită” de la zero tot într-o vacanță.
„Cum arată astăzi şcoala, va arăta mâine ţara”
De la acest citat al lui Spiru Haret s-a pornit în toată această aventură, a povestit Dan Lungu, fost jurnalist, în prezent purtător de cuvânt al Primăriei Ciugud, unul dintre principalii artizani ai proiectului și ghidul meu în turul virtual al școlii smart.
Conform lui, inițial s-a pornit de la un plan de reabilitare a clădirii şcolii din localitatea reședință de comună, o clădire construită înainte de cel de-al Doilea Război Mondial. Constructorul însă nu a reuşit să dea în folosinţă la termen lucrarea și, dacă tot s-a întârziat, Primăria a reziliat contractul cu firma respectivă și a încheiat un altul, cu o altă firmă. Atunci a apărut și ideea de a implementa soluţii inteligente atât în gestionarea clădirii cât și a actului didactic.
”Clădirea unității de învățământ, construită în anul 1938, a fost reabilitată în întregime și reorganizată pentru ca aici să poată învăța toți elevii din comună, adică din toate cele 5 sate componente. Astfel, elevii care până acum învățau în satele din Ciugud, inclusiv în sistem simultan, studiază acum în noua școală care are 9 clase, de la clasa pregătitoare și până la clasa a VIII-a. Proiectul a presupus refacerea acoperișului, zidăriei, înlocuirea ușilor și a tâmplăriei, montarea unei pardoseli moderne în clase și pe holuri, dar, mai ales, implementarea unor soluții inteligente pentru iluminat și climatizare. Sistemul permite ca în fiecare clasă iluminatul și climatizarea să se regleze în funcție de scenarii prestabilite sau cu ajutorul unor senzori (senzori de prezență, iluminat, CO2). În cazul iluminatului, senzorii aprind sau opresc lumina când sesizează prezența în clasă și o reglează apoi în funcție de lumina diurnă astfel încât să nu afecteze ochii copiilor. Chiar și băile au senzori de inundație”, a dat detalii Dan Lungu.
Investiţia se ridică, potrivit acestuia, la aproximativ un milion de euro.
Primul laborator de realitate virtuală
Proiectul școlii inteligente de la Ciugud a fost susținut și de mai multe companii, iar cea mai mare finanțare a venit de la OMV Petrom în cadrul competiției „Țara lui Andrei”. Cu ajutorul fondurilor acordate, a explicat Dan Lungu, școala a fost dotată cu table interactive, chrome-book-uri și softuri educaționale.
Școala din Ciugud este și prima școală publică din România care folosește în activitatea didactică un laborator de realitate virtuală, copiii fiind transferați în lecții interactive cu ajutorul căștilor VR. Acest „laborator de realitate virtuală” introduce un concept complet nou în tehnologia educațională: un set de căști de realitate virtuală complet „autonome”, cu o interfață unică, prietenoasă cu elevii, control și navigare prin gesturi, resurse educaționale integrate și elemente de control simplu de utilizat de către cadrele didactice.
Înainte de modernizare, școala avea puțin peste 100 de elevi. Astăzi are aproximativ 150. Printre nou veniți sunt și copii din satele învecinate, dar și de la oraș, care, date fiind condițiile oferite, preferă să facă naveta în școala de la țară. Cereri ar mai fi, dar conducerea unității le triază cu atenție, pentru că nu se dorește depășirea numărului de 20 de elevi într-o clasă, pentru a susține un act educaţional de calitate.
„Era învăţământ simultan în aproape toate satele. Au fost comasate toate şcolile din comună, iar copiii vin cu microbuzul şcolar în centrul de comună. Transportul este gratuit şi au însoţitor”, a confirmat Dan Lungu.
Din punctul lui de vedere, era mai mult decât necesar acest pas, copiii trebuie pregătiți pentru societatea de mâine, în care tehnologia va fi prezentă la fiecare pas, dar și pentru comunitatea rurală de mâine, care trebuie să fie una puternică și inteligentă: ”Ne dorim tineri pregătiți pentru viață, nu analfabeți funcționali”.
„Pentru noi este un proiect de suflet. Noi vrem să credem că şcoala de la ţară are viitor. Am avut curajul să investim un milion de euro în această şcoală, să ne pregătim, cumva, viitorul”, a subliniat primarul comunei Ciugud, Gheorghe Damian.
Ciugud – smart village
Acum, când redactez acest articol, România se află în plină campanie electorală. Mai sunt doar câteva zile până la alegerile locale. Primarul Damian candidează din nou. Nu are însă emoții prea mari, are în spate deja 5 mandate și e conștient de transformarea radicală a comunei pe care a promovat-o, pas cu pas, în toți acești 20 de ani. Pentru că Ciugud Smart School este doar un braț al proiectului Ciugud Smart Village, unul extrem de ambițios, tot primul din România.
De fapt, aproape la toți indicii privind dezvoltarea unei comunități Ciugud se află pe podium, inclusiv la absorbția fondurilor europene, unde este prezentată drept comuna care a atras cei mai mulți bani – 30 milioane de euro. Fonduri nerambursabile, cu ajutorul cărora, o administrație inteligentă a transformat într-o comunitate inteligentă o localitate îmbătrânită, fără drumuri, fără apă, fără canalizare, fără iluminat, dar, mai ales, fără încredere în viitor.
Astăzi, cei peste 3.200 de locuitori din Ciugud au un standard de viață la care mulți dintre locuitorii marilor orașe nici măcar nu visează. Nici nu mai vorbim de asfalt, care îmbracă inclusiv drumurile ce duc în câmp, spre cele câteva zeci de ferme agricole, gaze, rețea de apă potabilă ori canalizare. Ciugudul are deja un sistem inteligent de iluminat public cu energie verde, obținută într-o microcentrală eoliană proprie, locuri de promenadă și piste de biciclete, serviciu electronic de plată a taxelor și impozitelor locale, cu stații electronice de plată în fiecare sat, internet gratuit în toate zonele publice, sistem inteligent de colectare selectivă a gunoiului menajer. De asemenea, mai are un parc industrial de 50 ha, unde funcționează 30 de companii, asta însemnând peste 1.000 de locuri noi de muncă și o sumă importantă colectată la buget. Mai are unul dintre cele mai moderne și mari terenuri de golf din Europa (62 ha), menit să atragă turiști și să dezvolte și mai mult zona, parcare inteligentă și o stație pentru alimentarea mașinilor electrice. Chiar Primăria folosește un autoturism electric. Apoi, transportul public de călători depășește orice imaginație pentru un sat românesc. În timp ce inclusiv capitala suferă din acest punct de vedere, locuitorii Ciugudului au automate de bilete și staţii smart, cu panou electronic unde pot vedea timpii de așteptare în stații. Un peisaj desprins parcă din romanele SF, creionat prin sute de proiecte ce țin pasul cu avansul tehnologic și folosesc din plin inteligența artificială. Proiecte în care, de fiecare dată când a fost posibil și considerat oportun au fost implicați și copiii. De exemplu, pentru implementarea sistemului integrat de colectare a deșeurilor, ”am implicat copiii de la şcoală. Au mers acasă la săteni și au explicat ce înseamnă fracția umedă și fracția uscată. Acțiunea s-a numit Patrula eco”, și-a amintit Dan Lungu. I se pare normal să fie așa, pentru că, spune el, „şcoala de la ţară poate fi ca școala de afară”, adică să ofere o educație completă, ceea ce presupune inclusiv implicarea efectivă a copiilor în viața comunității și consultarea lor în luarea deciziilor care îi privesc.
Primăria copiilor – buget de 50.000 de lei
Atragerea copiilor în diverse proiecte comunitare și pregătirea lor pentru viața de după școală este, așadar, una dintre prioritățile cadrelor didactice din Ciugud. Drept urmare, la nivel de unitate se derulează o serie de proiecte extrașcolare, de la cursuri de prim ajutor la cursuri ce pun în valoare abilitățile, aptitudinile ori cunoștințele elevilor. Un proiect special vizează însă educația civică, mai precis implicarea cetățenească și democrația participativă. Astfel, Ciugud este singura localitate din România în care copiii au o primărie a lor, cu un primar și un consiliu local format din 11 membri, aleși democratic, în urma unui scrutin ce a parcurs toți pașii unor alegeri locale: formarea unui Birou Electoral, liste de susținători, depuneri de candidaturi, campanie (cu bannere, afișe electorale, întâlniri cu alegătorii), dezbatere față în față pe proiectele propuse și, în final, procesul de vot. În februarie a.c, la finalul întregului demers electoral, copiii și-au ales primarul și viceprimarul, plus 9 consilieri locali. Apoi, administrația locală a pus la dispoziție un buget participativ pentru copii, în valoare de 50.000 de lei, bani destinați implementării unor proiecte inițiate de ei.
În acest context, pe 1 Iunie, prin videoconferință, pentru a respecta măsurile impuse de autorități în contextul pandemiei, Consiliul Local al Copiilor din Ciugud s-a întrunit în ședință extraordinară, pentru a aproba proiectele pe care administrația locală le va realiza pentru ei, din acest buget destinat exclusiv lor.
”Oricât de mult am investi în drumuri, canalizare, apă sau modernizarea unei comunități, dacă nu investim în educația oamenilor nu vom reuși să schimbăm nimic. Copiii sunt viitorul oricărei comunități și este normal să ne gândim la ei și la pregătirea lor pentru a putea să preia frâiele comunei. În 10, 15 sau 20 de ani, copiii care învață acum în școala din Ciugud vor fi consilierii locali, primarul sau viceprimarul care vor decide soarta comunei noastre. Cred că înțelegeți cât de important este să îi pregătim pe acești copii pentru viață, dar mai ales să îi pregătim să fie cetățeni implicați, care își cunosc drepturile și obligațiile”, este convins primarul Damian.
Părculețul cu gânduri bune
Dar cum nu poți avea o comunitate cu oameni fericiți fără un mediu curat, fără aer curat, fără parcuri și spații verzi, Școala smart din Ciugud a mai avut în această vară o inițiativă inteligentă.
Mai precis, ajutați de profesorii lor și angajați ai primăriei, copiii din Ciugud au plantat copăcei (din specia platan) în cel mai nou părculeț al comunei, pe care l-au denumit „Părculețul cu gânduri bune”. Și asta deoarece la rădăcina fiecărui arbore au îngropat mesaje cu gândurile lor.
După cum ne-a povestit Dan Lungu, fiecare clasă din cadrul școlii a primit un arbore pe care copiii îl vor îngriji până la finalul clasei a VIII-a, urmând să îl predea mai departe în grijă viitoarelor generații de elevi.
La viitor se gândește însă și administrația comunei. Convinși că toate aceste măsuri decizii și proiecte inteligente, care au ridicat indiscutabil standardele și condițiile de viață, vor avea ca urmare creșterea populației comunei, pe de o parte prin stoparea migrării tinerilor, pe de alta, prin atragerea de noi locuitori, la Primăria Ciugud, se discută deja de construirea unei noi școli, una mult mai mare (aceasta va fi în curând neîncăpătoare), dar și mult mai inteligentă. Pentru că, nu-i așa!?, printre constructorii viitorului edificiu se vor regăsi, cu siguranță, și mulți dintre primii beneficiari ai acestei prime aventuri inteligente a învățământului rural românesc.
Mihai Șora, 14 septembrie 2020
În prima zi a anului școlar 2020-2021, iată de scria pe contul personal de FaceBook filosoful și scriitorul Mihai Șora, una dintre cele mai puternice voci ale societății civile:
Ceea ce vedem aici este ceea ce îndeobște numim „normalitate“.
Și-atunci te gândești că poate nu ești nevoit să fugi la mii de kilometri depărtare, să te smulgi din rădăcini, să-ți lași în urmă bunicii și părinții ca să găsești un loc mai bun într-o altă țară, pentru tine și pentru copiii tăi.
Locul acela „mai bun“ îl poți clădi tu însuți.
„Regulile clasei“ înscrise pe tabla din Ciugud pot fi reguli pentru orice comunitate, nu doar pentru profesori și școlari.
Le transcriu aici:
- Suntem o echipă.
- Ne respectăm unii pe alții.
- Ne ținem promisiunile.
- Ne încurajăm mereu.
- Ne ajutăm reciproc.
- Luăm decizii corecte.
- Suntem optimiști.
- Suntem toți importanți.
Și, cu voia dumneavoastră, aș mai adăuga două:
- Punem întrebări atunci când ceva a rămas neînțeles.
- Încercăm să gândim cu mintea noastră, nu învățând pe de rost.
Succes!
Acest articol este preluat din ediția print a Revistei CARIERE nr. 267
Pentru abonare, click aici