Ron Williams, Napoleon și Vincent van Gogh: Liderul trebuie să definească realitatea și să genereze speranță
Ron Willliams, fost CEO al Aetna Inc. și fost consultant de management al președintelui Barack Obama, își împărtășește viziunea de leadership în cartea Learning to Lead: The Journey to Leading Yourself, Leading Others and Leading an Organization.
Unul dintre aspectele de leadership căruia Ron Williams îi dedică un întreg capitol este definiția lui Napoleon: „Liderul trebuie să definească realitatea și să genereze speranță”. Sigur, leadershipul este mai complex decât atât, dar definiția lui Napoleon are impact pentru că semnalează legătura dintre realitate și speranță și rolul esențial al acestora pentru buna funcționalitate, sustenabilitatea și dezvoltarea unei organizații.
CUM DEFINEȘTI REALITATEA
E vital să înțelegi cum stau lucrurile în organizația pe care o conduci și cum se încadrează aceasta în contextul economic. Pentru asta e nevoie să te apropii de oameni, să utilizezi instrumente adecvate de analiză a informațiilor și datelor și apoi de diseminare a informațiilor în organizație.
Citește și: Ce ne spun datele despre oameni? Ne explică un expert în People Analytics
Cunoașterea și înțelegerea realităților organizației este un proces complex și solicitant. Date fiind ritmul și amploarea schimbărilor cu care ne confruntăm astăzi, să fii și să acționezi conștient a devenit chiar mai important decât să fii inteligent. După cum bine spune Ron Williams, dacă totul ți se pare simplu și clar, ceva îți scapă.
Când Ron Williams a preluat conducerea companiei Aetna Inc., aceasta se afla în mare impas. În consecință, Ron a plecat într-un „tur de ascultare” și a stat de vorbă cu tot felul de oameni, de la toate nivelurile organizației, pentru a putea privi situația din perspective cât mai diferite și a căpăta o viziune de ansamblu. Ron Williams îl previne pe liderul a cărui organizație se află în criză asupra pericolului tentației de a se înconjura de câțiva consilieri de încredere, pentru a-i asculta și a se sfătui în exclusivitate cu aceștia. „Dacă faci asta, ți-ar putea scăpa multe aspecte importante. Ascultă ce îți spun consilierii tăi, dar compară mereu informațiile pe care le primești de la ei și recomandările lor cu realitățile companiei. Adevărul are multe versiuni și aspecte”.
Citește și: Cum să fii lider în lumea VUCA. Tu prin câte ferestre privești?
Capacitatea de a te apropia de oameni și de stabili o legătură directă, autentică și de durată cu aceștia este una dintre cele mai de seamă abilități de leadership.
Conversațiile cu oamenii tăi trebuie să se bazeze pe cooperare (nu pe competiție) și să transmită interes, apreciere și respect. Așadar, stai de vorbă cu oamenii din întreaga organizație – de la top management până la primul nivel al organizației, de la oameni cu zeci de ani vechime în firmă până la noii sosiți. Nu critica, nu judeca, ferește-te de opinii pripite. Ferește-te chiar de tentația de a oferi răspunsuri – pentru că toți oamenii se așteaptă ca liderul să aibă răspunsurile. Ascultă atent. Spune-le oamenilor că fiecare lucru va fi rezolvat la timpul lui, motiv pentru care acum analizezi situația cu responsabilitate și atenție.
În zilele noastre, să ne bazăm pe siguranță și certitudine nu este foarte realist. Dar claritatea este importantă și inspiră încredere.
Sigur că nu este suficient să stai de vorbă cu oamenii o singură dată. Trebuie să rămâi aproape de ei și să fii mereu conectat la realitatea organizației. Pune-le întrebări simple și directe: Cum e, de fapt, să lucrezi aici? Ce-ți place și ce nu-ți place la munca ta? Clienții ce spun? Ce reclamații primiți? Care-i cel mai greu lucru pe care-l ai de făcut într-o zi de lucru? Ce ți-ar face munca mai ușoară, mai plăcută, mai motivantă? Odată ce ai adunat informațiile, analizează-le cu atenție. Descoperă tiparele, găsește esența. Vei descoperi lucruri neașteptate și veți găsi soluții surprinzătoare.
Citește și: Liderul adevărat după întrebări se cunoaște
CUM GENEREZI SPERANȚĂ
Când e vorba de speranță, Ron Williams ne oferă spre inspirație demersurile prietenului său Ken Chenault, fost CEO al American Express. După analizarea realității, pentru a defini drumul spre viitor Ken își întreba echipa: „Dintre caracteristicile care diferențiază compania noastră pe piață, care sunt cele cu rol vital pentru succesul companiei în viitor?”. Ken utiliza această abordare în multe dintre interacțiunile cu angajații săi. După ce discutau statutul unui proiect, iar realitarea curentă era clară și proaspătă în mintea tuturor, Ken își întreba oamenii: „În contextul strategiei noastre pe termen lung și pe termen scurt, ce motive de speranță avem?”
LECȚIE DE SPERANȚĂ DE LA VINCENT VAN GOGH
În 1890, la câteva zile după nașterea nepotului său, Vincent van Gogh picta „Ramuri de migdal înflorit”, pentru a-i transmite nepotului său ce înseamnă viața: bucurie, reînnoire, speranță. Încântați de dar, părinții au atârnat tabloul lângă patul copilului. Theo, fratele lui Vincent, i-a scris acestuia că pictura este minunată, iar soția sa, Jo, i-a scris: „Copilul se arată captivat de tablou”.
Speranța este o sursă de reziliență, care nu ține numai de rațiune – căci sunt multe informațiile care ne scapă sau la care nu avem acces. Dar resursele de speranță ni le putem accesa oricând. Pictura lui van Gogh poate fi un mijloc de activare a resurselor noastre de optimism.
Multe dintre reușitele noastre depind direct de optimismul cu care acționăm. Atât pentru performanță, cât și pentru fericire, optimismul este adeseori mai valoros decât abilitățile și competențele oamenilor. Cât și cum crezi în reușită, în posibilitatea ca lucrurile să se întâmple, în faptul că le poți duce la îndeplinire determină cantitatea și calitatea energiei pe care le investești în ceea ce faci. În consecință, pierdut este nu omul lipsit de talent, ci omul lipsit de speranță. Speranța și gândurile bune trezesc și stimulează autenticitatea, inspirația, creativitatea, originalitatea, forța creatoare, forța de implementare, capacitatea de inovare.
Astfel, la bine și la greu, gândește-te care sunt „mugurii” organizației tale, cei care vestesc următoarea primăvară, următoarea reînnoire. Ce aveți de făcut pentru ca ei să înflorească? Ce aveți de făcut pentru ca cerul să fie albastru, cum clădiți viitorul?
Citește și: „Poţi avea un adevărat foc în suflet.” Despre arta vieții, cu Vincent van Gogh