Romanul care a proiectat o baza de cercetare in inima de gheata a Terrei

Proiectul arhitectului Sergiu-Radu Pop, realizat in cadrul Universitatii de Arte Aplicate Viena, sub patronajul studioului Zaha Hadid, a atras imediat atentia comunitatii de arhitecti si publicului international datorita excentricitatii sale. Provocarea pentru arhitectura e imensa si presupune crearea unei statii de cercetare (si baze turistice) in Antarctica, unde nu exista nicio rezidenta umana permanenta, iar vanturile si gerurile napraznice fac temperaturile sa scada in anotimpul rece pana la -80° C.

Proiectul a fost expus alaturi de alte 16 ale unor diferiti arhitecti, ingineri si artisti in cadrul Pavilionului Antarcticii de la Bienala de Arhitectura de la Venetia, editia 2014. Vizitatorii au putut vedea cu ochii lor macheta de 60×60 cm care prezinta conceptul cladirii, ancorate de o faleza a golfului portuar „Paradise Bay” din Antarctica, alaturi de o scurta descriere si cateva poze cu fazele intermediare ale proiectului.

Notorietatea de care se bucura proiectul arhitectului roman are, fara indoiala, legatura cu brandul studioului Zaha Hadid Vienna si ZHA unde a fost creat si urmareste, nu numai agenda teoretica, cat si limbajul formal specifice acestui faimos birou de arhitectura.

S.-R.P. : „Este o idee cu atat mai indrazneata si interesanta cu cat este destinata unui mediu considerat ostil, dar romantic, in acelasi timp.”

„Vazusem un documentar despre cum diverse companii aeronautice impreuna cu arhitecti, ingineri si cei de la NASA incercau prin nenumarate inventii tehnologice sa creeze mijloace si tipuri de constructii pentru a trimite oameni pe o alta planeta cu scopul de a reusi colonizarea acesteia. Toate aceste incercari de a asigura viata intr-o asemenea zona geografica m-au fascinat si m-au pus pe ganduri.” – povesteste Sergiu-Radu Pop despre cum a prins contur ideea sa. Mai vazuse si un documentar pe BBC One – „Frozen Planet” –despre Antarctica, in care se vorbea despre conditiile de supravietuire, similare celor de pe alta planeta. „Si totusi aici –in Antarctica – ai toate elementele necesare vietii.” – si-a spus el.

Cu gandul la acest desert de gheata a inceput sa-si imagineze cum ar fi sa construiesti acolo, apoi s-a interesat ce tipuri de constructii exista deja in alte deserturi si ce ar insemna ca o cladire sa se adapteze conditiilor climatice ostile, oferind un minimum de confort fiintei umane. Scenariul indeplinea toate conditiile pe care si le dorea. Asa a inceput sa lucreze la „Statia Transformabila de Cercetare a Antarcticii”.

Ce aduce nou?

S.-R.P. : „Proiectul incearca sa mimeze calitatile estetice si complexa functionalitate a mediului si biodiversitatii existente, cu scopul de a crea o statie de cercetare care sa difere detasat de restul constructiilor din jurul Polului Sud. E nevoie ca aceasta constructie sa aiba o capacitate sporita de transformare si adaptare la conditiile extreme si sa-si poata modifica structura si exteriorul. Ea poate deveni mai compacta sau mai poroasa in functie de anotimp, cu scopul de a preveni pierderea energiei si de a fi mai eficienta in functie de nevoi. De asemenea, dispune de o structura si o anvelopa realizate din materiale compozite, izolate cu straturi vidate si Aerogel. Pentru a permite transformarea in functie de anotimp, anvelopa dispune de o membrana elastica izolata, montata pe o structura kinetica. Aceasta recreeaza topologia geometrica a exteriorului in timpul expansiunii. In acest fel, minimalizeaza frecarea si isi creste rezistenta la vanturile subpolare si katabatice (vanturi de vale, puternice).”

Cum a ajuns românul sa lucreze sub brandul unora dintre cei mai faimosi arhitecti ai momentului, precum Zaha Hadid si Patrick Schumacher?

S.-R.P. : „Cred ca avem din ce in ce mai multe exemple de români carora le sunt recunoscute meritele si talentul, si pot spunde doar ca, si in cazul meu s-a intamplat acelasi lucru!”

A urmat doi ani la Facultatea de Arhitectura si Urbanism din Cluj Napoca, dupa care si-a continuat studiile si a obtinut diploma de arhitect de la Universität für angewandte Kunst Wien.
„Motivul pentru care am ales sa imi continui studiile in alta tara il reprezinta dorinta mea de a avea acces si de a face parte dintr-un mediu in care informatia si cercetarea aveau ca scop dezvoltarea si descoperirea unor solutii noi si neconventionale, atat in arhitectura, cat si in disciplinele de design si arte aplicate ‒ lucru care, in acea perioada, nu era posibil la noi in tara.”

A vrut dintotdeauna sa fie arhitect sau se vedea facand cu totul altceva?

S.-R.P. :„Daca stau sa ma gandesc bine cred ca am vrut sa devin pilot si eu, ca majoritatea copiilor, pentru ca meseria de astronaut era ravnita de multi deja. Oricum, de mic imi placea sa ma joc cu „Lego” si intotdeauna eram fascinat de lumea aceea minuscula si totusi atat de complexa si interesanta care putea sa ia nastere daca imbinai niste piese de plastic. Mai tarziu (cam prin clasa a VII-a) la ora de dirigentie vorbeam despre ce meserii ne-ar interesa sa avem in viitor. Mama mi-a propus sa ma gandesc sa devin arhitect, ca si asa imi placea sa construiesc, si eram destul de bun la desen. Pot sa spun doar ca m-am indragostit instantaneu de idee. Am avut sustinere din toate punctele de vedere, lucru pentru care tin sa-i multumesc si in ziua de astazi!”

S-ar intoarce in Romania?

S.-R.P.: M-as intoarce in Romania deoarece iubesc tara in care am crescut. Consider ca are atatea de oferit incat foarte multi dintre noi nu isi pot imagina!!! Deocamdata imi doresc sa acumulez putina experienta in domeniu, si nu numai. Ma intereseaza de asemenea industria filmului si cea a designului de transport si industrial. Cred ca e bine sa fii o perioada „ucenic” pe langa oameni de seama, de la care ai ce invata, ca mai apoi sa incerci sa faci ceva pe cont propriu si sa incepi sa schimbi lumea!”

Proiectul statiei de cercetare (transformabile) de la Polul Sud a fost nominalizat de Universitatea de Arte Aplicate din Viena ca fiind reprezentativ in cursa pentru „cel mai bun proiect de absolvire din lume, la disciplina Arhitectura” in cadrul competitiei Archiprix International 2015. Sergiu-Radu Pop asteapta acum rezultatele jurizarii care va avea loc in urmatoarele luni ale anului.

Totodata, a atras atentia comunitatii responsabile cu administrarea politica si economica a Antarcticii si a insulelor din jur. Sergiu a primit deja propuneri de dezvoltare a infrastructurii pentru acest spatiu. Mai multe informatii nu se pot divulga, deoarce sunt in curs de dezvoltare.