Pragul de 30

N-ar spune că într-o zi a decis pur şi simplu: „De mâine voi fi antreprenor”. Totul a decurs gradual, de la idee la faptă au trecut mai multe luni, iar, în momentul în care a lansat marca Soapmill şi a pus în practică ceea ce avea în gând iniţial, a constatat că i se potrivea excelent. Tânăra antreprenoare e absolventă de SNSPA, cu diplomă de licenţă şi master în publicitate. De altfel, în publicitate a lucrat zece ani. Publicitatea i-a influenţat multe laturi ale vieţii, atât profesionale, cât şi personale, iar în 2009, când a fondat Soapmill, era bine ancorată în domeniu. Astăzi tot ea este cea care se ocupă de aspectele legate de promovarea mărcii în firma proprie.

„La câteva luni de la lansarea Soapmill am împlinit 31 de ani. Se spune că pragul de 30 de ani aduce cu sine o mulţime de schimbări, atât la nivel de percepţii, cât şi de dorinţe. Ca atare, se pare că am confirmat această regulă.”

Din momentul în care decizi să lansezi un produs nou pe piaţă, urmează o perioadă încărcată şi foarte agitată. Trebuie să defineşti mai întâi produsul. Să îi găseşti atributele, acţiunile şi proprietăţile. Apoi urmează o primă parte de cercetare de piaţă, în care vrei să descoperi dacă acel produs îşi va găsi locul sau nu în peisajul produselor deja existente. În cazul cosmeticelor, cea mai dificilă parte este cea legată de reţetă, deoarece fiecare produs trebuie să facă ceea ce spui că face. „Să fie eficient pe termen scurt, dar mai mult pe termen lung. La final, clienţii trebuie să fie convinşi că produsul este excelent, iar acest lucru aduce cu sine un tăvălug de acţiuni invizibile pentru ei.”

Ideea unui business românesc cu produse de îngrijire organice a fost a Silviei, dar o contribuţie importantă a avut – şi încă o are – mama sa. Ca în orice afacere de familie, şi soţul Silviei are atribuţiile sale. În acest caz, Daniel este cel care se ocupă de partea vizuală, de la fotografiile profesionale ale produselor, la magazinul online, ambalaj, etichete şi pliante.

Când spui „atelier” şi nu „fabrică”, ai senzaţia că totul se întâmplă la nivel de câteva bucăţi pe zi. Atelierul Soapmill este, în realitate, o unitate de producţie. „Ai nevoie de un spaţiu cu o linie de producţie, unul pentru depozitare şi unul pentru uscarea săpunurilor solide. Plus un birou. Chiar dacă în atelier lucrăm doar eu şi soţul meu, avem capacitate de producţie la nivel de zeci de mii de bucăţi pe lună. Totul este să existe şi cererea pentru acestea.”

Capitalul de pornire a fost de numai 5.000 de euro, dar investiţiile au fost permanente, atât în dotarea atelierului cu diverse utilaje şi aparate, cât şi în ingrediente, ambalaje şi publicitate.

„Întreg capitalul a provenit din surse proprii. Cred că este varianta ideală, să ai fonduri personale, atunci când te decizi să încerci ceva nemaiîncercat în ţara ta. Noi am fost primii producători români de săpun cu adevărat natural şi, ulterior, de cosmetice organice. Deci nu aveam de unde să ştim dacă vom fi bine primiţi pe piaţă, dacă vom avea vânzări şi dacă vom reuşi să ajungem la consumatorii vizaţi.” Şi, cum un studiu de piaţă după toate regulile nu îşi permiteau să plătească, au preferat să folosească fondurile de care dispuneau în scopuri imediate. „Se poate spune că am plecat la drum legaţi la ochi, dar momentul a fost ales excelent.”

Perioada de producţie efectivă, după definirea reţetelor, a fost destul de solicitantă: pe de o parte trebuia să realizeze teste ale reţetelor, iar pe de alta să găsească varianta optimă de ambalare. Pe de o parte, să se asigure că respectă legea, iar pe de alta să construiască de la zero imaginea pe care şi-o doreau pentru business. „Fiecare lucru pe care îl făceam zilnic era o provocare pentru noi, totul era inedit, de aceea uneori lucrurile păreau dificile.”

Filosofia 3 în 1

Expresia „mică afacere” spune totul. Perspectiva de creştere a unui business de nişă nu te încurajează să investeşti în ambalaje şi spaţii de depozitare, de aceea au fost nevoiţi să caute parteneri care să le permită o mai mare lejeritate atunci când fac o comandă, iar acest lucru a durat mai mult decât era planificat. „Nici acum, după mai bine de patru ani, nu putem spune că ne este uşor să comandăm 5.000 de sticle pentru şampon, 5.000 pentru uleiuri de corp sau 5.000 pentru ingrediente pure.”

Când decizi că vrei să lansezi un produs nou pe piaţă, ai nevoie de o reţetă extraordinară, pentru a obţine un produs eficient. Reţetele sunt 100% apanajul Silviei. S-a întâmplat să îi reuşească o reţetă din prima, dar şi să lucreze la una mai bine de un an. Pe partea de ingrediente, e relativ simplu, deoarece au mai mulţi furnizori de încredere din piaţa europeană şi cea americană.

Inspiraţia vine de multe ori din necesităţile proprii, cum a fost de exemplu cu produsele bio 3 în 1. „Soţul meu a spus că el ar prefera să creăm un produs multifuncţional, ca să nu se complice cu mai multe sticle şi să nu piardă timpul. Şi aşa au apărut cele cinci produse organice care sunt totodată şampon, săpun lichid şi gel de duş. Alteori, clienţii ne sugerează că un anumit produs ar trebui să apară în oferta noastră.”

Businessul a crescut cu paşi mici, dar constant, în ciuda crizei care se tot adâncea în România şi în lume. Silvia nu ştie să fi existat un factor determinant pentru ascensiunea mărcii. Datorită faptului că, atât în 2009-2010, cât şi acum, cei mai mulţi clienţi ajung la ei la recomandarea prietenilor sau a membrilor familiei, antreprenoarea e convinsă că, pur şi simplu, oamenii sunt mulţumiţi de produse, de aceea le recomandă apropiaţilor.

„În momentul în care vezi că ai propus ca Soapmill să îşi lărgească oferta cu o mască pentru ten, iar Soapmill chiar a lansat acest produs, îţi dai seama ce înseamnă un business în care îţi vezi clienţii ca prieteni şi parteneri, nu ca oameni care dau un ban şi pleacă mai departe.”

Potrivit informaţiilor de care dispune, în România lui 2013, piaţa bio – adică produse alimentare, cosmetice, îmbrăcăminte etc – se ridică la numai 1-2%, iar producătorii se confruntă cu apariţia şi dispariţia multor magazine. „Apar peste noapte zeci de magazine online parcă trase la indigo şi dispar magazine fizice care nu au reuşit să realizeze un profit pe măsura efortului şi investiţiilor.”

Chiar dacă în momentul de faţă, cererea pe piaţă din România nu este foarte mare, experienţa altor ţări i-a învăţat că în domeniul bio nu va exista o creştere spectaculoasă, care să te prindă pe picior greşit din punctul de vedere al capacităţii de producţie.

Silvia Chindea şi-ar dori ca acesta să rămână un business de familie şi în acelaşi timp să vină şi un investitor să îl cumpere. Nu pentru bani – chiar dacă şi aceştia sunt importanţi –, ci pentru a vedea cum lucrul în care ai pus pasiune, creativitate, suflet, nopţi nedormite şi în care ai crezut cu fiecare fibră a corpului a ajuns în casele a milioane de oameni.

Silvia Chindea are doi copii – o şcolăriţă şi un nou-născut –, deci nu călătoreşte atât de mult pe cât şi-ar dori. Alte două pasiuni de-ale sale, muzica şi grădinăritul, îşi găsesc loc în viaţa ei permanent.

Articol preluat din Revista Cariere de octombrie. Pentru detalii legate de abonare, click aici