O cariera euro-atlantica: Alexandru Serban

P. Onofrei: O cariera euro-atlantica?

Alexandru Serban: Da, o cariera euro-atlantica si mai inainte de cariera – o viata si o experienta umana euro-atlantica: fiind nascut in Romania, plecand in America, crescand acolo, reintorcandu-ma acum in Europa si acasa, pot sa spun ca sunt roman-american-european… Nu stiu daca exista inca notiunea aceasta, dar sa nu uitam, traim intr-o lume care-si cauta identitatea, in plin proces de globalizare care incearca sa stearga semnificativ diferentele, indemnand sa devenim toti euro-atlantici, europeni si americani, globalizati. Iata ca experienta mea de viata, profesionala si personala, ma plaseaza pe ambele maluri ale Oceanului Atlantic. Ceea ce mi-a oferit o diversitate foarte larga in a privi cum evolueaza lucrurile si de o parte si de alta.

PO: Sa le luam pe rand, pentru ca sa poata intelege oricine ce inseamna perseverenta intr-o cariera si folosirea oportunitatilor pe care ti le ofera viata. Asadar, ai plecat in America cu cei sapte ani de-acasa romanesti in bagaj…

AS: Da, am plecat la varsta de 11 ani impreuna cu parintii, ne-am stabilit in Statele Unite.

PO: Visai acolo ca o sa faci o cariera in Romania – pentru Romania?

AS: Nu m-as fi gandit ca se va transforma intr-o experienta atat de "internationala" si de "globala". Ma obisnuisem cu ideea ca locuiam in New York, mergeam cu metroul la scoala, aveam prieteni in New Jersey, in Connecticut si intrasem intr-un ritm aproape plictisitor de normal cand – nu numai ca "a intrat" pe usa din fata Romania, dar s-a transformat si lumea, incepand cu Perestroika, cu Piata Tien-an-Men, cu revolutiile din 1989… M-am trezit brusc aruncat intr-o lume in plina schimbare, care nu era doar interesanta de privit, dar simteam ca ne cere noua, generatiei de tineri, sa ne implicam si sa ne asumam un rol nu doar in a controla procesul de schimbare, dar si a alege directia si destinul acestei schimbari.

PO: Este un "timp" al tinerilor?

AS: Pe mai multe planuri este un timp al tinerilor. Iata: faptul ca lumea a devenit mai flexibila, mai deschisa, mai integrata… posibilitatea de a calatori, schimbul de informatii, de experiente, toate acestea ofera un cadru mult mai variat pentru ca tanarul de astazi – fie el american, chinez, sau roman – sa poata sa-si "incerce" calitatile in mai multe locuri, in mai multe domenii chiar. Traim intr-o lume in care este important sa stii sa faci multe lucruri, sa te poti adapta. Iata, cariera mea a fost una internationala care a inclus activitatea de ziarist, student, om de afaceri. Am lucrat in mai multe ONG-uri, in institutii si cu institutii guvernamentale. Prima oara cand am avut senzatia ca duc o activitate serioasa, de durata, indreptandu-ma poate spre ideea si notiunea de cariera, a fost cand am inceput activitatea de ziarist la revista internationala "Leaders", cu sediul in NY, o publicatie trimestriala care se adreseaza numai liderilor de tari, sefilor de companii, de institutii non-guvernamentale, miscarilor religioase… O oportunitate unica, de a sta de vorba, de a lua interviuri, de a scrie, de a cunoaste nu numai oamenii, dar si mediul lor de lucru, de a-i vizita la ei acasa in Buenos Aires, la Amman, la Varsovia… PO: Alege un interviu care te-a marcat?…

AS: Lech Walensa, presedintele Poloniei, pentru sfaturile maritale pe care mi le-a dat (mi-a spus sa am grija cu cine ma insor si sa nu uit ca in viata nu exista niciodata gratitudine).

PO: Ai plecat de la "Leaders"…la Connex, Romania, unde ai stat 4 ani avand functia de…

AS: …director. Ma ocupam in activitatea de consilier al presedintelui pe Relatii Publice, relatii guvernamentale, relatiile cu actionarii. A fost o experienta extrem de interesanta, dar in momentul "istoric", pe care nu am putut sa-l ratez, am socotit ca trebuie sa ma alatur si eu acestui efort national, care continua de 13 ani, de a apropia Romania mai mult de NATO, de structurile din care vrem sa facem parte.

PO: Si unde ai ajuns?

AS: Printr-un program al guvernului Statelor Unite, finantat de USAID, am fost pentru o perioada de timp consilier al primului-ministru pe probleme de integrare euro-atlantica, si am descoperit un domeniu care avea nevoie chiar in acea perioada de o noua dezvoltare calitativa. Aceasta activitate m-a indemnat in sustinerea primului-ministru, care dorea relansarea unei institutii cu traditie, Casa NATO, inaugurata acum 10 ani, cand a venit in Romania Manfred Woerner. Casa NATO a devenit nu numai un loc favorit pentru toata lumea, indiferent de partid politic, de functie publica, de activitate in sectorul privat, sau de mediu neguvernamental. E un teren neutru, confortabil, unde ne intalnim si discutam despre problemele care intervin odata cu noile realinieri, pentru a vedea cum le putem solutiona mai eficient in zona noastra de activitate.

PO: De cand esti presedinte al Casei NATO?

AS: Sunt membru fondator si presedinte executiv din aprilie 2002.

PO: Care va fi urmatorul pas din cariera lui Alexandru Serban?

AS: Deja proiectele pe care mi le-am asumat, pe care le-am "dezvoltat" in randul societatii civile necesita foarte multa munca. Avem o echipa tanara, am lansat o serie de publicatii, evenimente ale Casei NATO care au devenit deja un cunoscut brand pe piata romaneasca. Ultimul proiect care a inceput sa dea roade este initiativa noastra in domeniul tineretului din universitati, licee. Organizam o scoala de vara, cluburi studentesti, scoatem publicatii interactive, inclusiv pagina de web, un CD-ROM. Toate acestea sper sa ne apropie, sa ne uneasca intr-o noua mentalitate.

PO: Cum respecti sfatul, sau atentionarile lui Lech Walensa?

AS: Lech Walensa mi-a mai spus un lucru (intrebandu-l ce sfaturi poate sa dea tinerei generatii): intotdeauna sa fiti pregatiti pentru ce nu va asteptati, pentru ce este imprevizibil. A fi pregatit pentru moment, inseamna cateodata tot in viata. Sa fii flexibil. Sa poti sa te adaptezi la noul climat…