Napoleon Pop – o devenire sub un ilustru mentorat
Ce ne puteti spune despre primii pasi in cariera?
Imediat ce am terminat facultatea si, fiind printre primii zece, am avut sansa sa intru direct din facultate intr-un institut de cercetare. Astfel, dupa absolvirea Facultatii de Comert Exterior in cadrul ASE-ului, am intrat la Institutul pentru Cercetarea Conjuncturii Economice Internationale. Pentru vremea socialismului, utilizarea termenului "conjunctura" avea o semnificatie aparte in raport cu sistemul in care traiam. Prin conjunctura se intelege cercetare de piata din doua perspective, si anume din perspectiva evolutiei economice a tarilor si, evident, din cea a evolutiei pietelor. Vorbim in general de economia mondiala in aceste doua dimensiuni. La vremea respectiva, nu vorbeam de economia globala, ci de economiile interdependente, economiile care sunt in interactiune. Am fost bine pregatit din acest punct de vedere, al teoriei conjuncturii economice internationale. Mi-aduc aminte cu mare placere de profesorul care ne-a initiat in teoria conjuncturii economice internationale, profesorul Zamfir, un domn cu studii in strainatate si cu doctorat la Berlin. Satisfactia primilor pasi in cariera a fost pe masura, pentru ca, pe langa aceasta sansa de a fi repartizat la un institut de cercetari economice, am avut si cativa sefi, care, de la bun inceput, m-au aruncat in apa, sa inot, dar nu neaparat sa ma inec, ci, din contra, m-au si sprijinit in demersurile pe care mi le-au trasat. La inceput de cariera, doar dupa vreo cinci ani de munca, tot unul dintre sefii mei m-a promovat secretar al consiliului stiintific al institutului, ceea ce a fost nu numai o onoare deosebita pentru mine, dar si o atributie extrem de responsabila.
Au existat intalniri care sa fi avut o inraurire esentiala asupra evolutiei dv. profesionale si nu numai?
Sigur ca prima inraurire a fost determinata de sefii mei directi, care mi-au insuflat spiritul de echipa si care au fost in mod nemijlocit interesati sa devin un bun cercetator. Un alt moment semnificativ pentru cariera mea profesionala a fost intalnirea cu profesorul Costin Murgescu, care a fost si seful institutului vreme indelungata si al carui secretar al consiliului stiintific am fost. As vrea sa spun ca aceasta onoare de a colabora, nu numai pe linie stiintifica, dar si administrativa, cat si in ceea ce priveste elaborarea si realizarea planului de cercetare, rezultatele, sintezele care trebuiau trimise forurilor de la acea vreme, au avut o inraurire deosebita. Aceasta intalnire cu regretatul profesor Costin Murgescu are un produs care se cheama Napoleon Pop.
Ce a insemnat pentru dv. detinerea unui portofoliu ministerial in acea perioada destul de tulbure de dupa Revolutie?
A fost o experienta extrem de inedita si folositoare. Caracterul inedit il privesc prin prisma faptului ca la cele doua specializari, ca dovada a creditului profesional care mi s-a acordat de catre sefii mei la vremea respectiva, am invatat lucruri pe care nu credeam ca le voi aplica vreodata in practica. Iata ca aceasta functie ministeriala, in contextul inceputurilor reformei in Romania, a avut un efect neasteptat asupra carierei mele. O a doua chestiune se refera la responsabilitate, pentru ca am fost nu neaparat in momente tulburi, ci in momente de mari decizii, am fost onorat sa fiu o parte a acestui mecanism decizional, mai ales in latura lui care s-a chemat politica comerciala. Cred ca, din punctul de vedere al rezultatelor pe care le urmaream si implicit din punct de vedere profesional, a fost o perioada extrem de buna. ai ca sa va dau cateva exemple, am reusit pe plan intern o politica comerciala credibila care ne-a permis sa negociem acordul de asociere, am demonstrat ca aceasta politica este viabila si este asezata pe un fagas normal, pe un fagas al tendintelor internationale. La reuniunile GATT, cand s-a realizat evaluarea mecanismelor de politici comerciale a tarilor, deci si a Romaniei, ministerul de atunci a luat note foarte bune. Eram la finalul rundei Uruguay, si in afara de demantelarea multilaterala a barierelor de comert exterior, aveam probleme interne de rezolvat, ca membru GATT, pentru o tara care mergea spre economia de piata, se integra in Europa si in economia mondiala.
In calitatea dv. de pedagog, ce sfaturi i-ati da unui tanar absolvent?
Am fost si pedagog, am fost profesor asociat, la acoala Postliceala de Comert Exterior, pe care o consider o perioada luminoasa in cariera mea profesionala, pentru ca aveam posibilitatea sa transfer generatiilor tinere de atunci lucruri extrem de interesante. Le spuneam elevilor mei ca nu trebuie sa toceasca si ca trebuie sa inteleaga esenta si logica lucrurilor, ca dezvoltandu-si spiritul logic si de observatie pot construi tot ceea ce stim si noi, si daca mai citesc si isi pot ordona cunostintele, intr-adevar au viitorul asigurat. Le mai spuneam inca doua lucruri. In primul rand, sa fie darnici cu colegii lor, pentru ca daca ajung sa lucreze intr-o echipa, iar daca si colegul stie macar atata cat stii tu, inseamna ca poti sa iti iei un concediu linistit sau sa lipsesti fara sa creezi probleme. In al doilea rand, sa fie si putin egoisti, in sensul ca grija pentru persoana lor nu are totdeauna conotatii negative, ci, din contra, daca te ingrijesti pe tine ai posibilitatea sa nu transferi grijile tale altora, ceea ce este un lucru important, atunci cand lucrezi intr-o echipa.
Ati ocupat pentru o buna bucata de vreme pozitia de director general la World Trade Center. Cum a fost trecerea din sfera guvernamentala spre cea privata?
Cred ca optiunea de a trece in mediul privat de la o functie guvernamentala a fost absolut necesara, pentru ca era un moment in care vroiam sa probez ceea ce se intampla in turnul de fildes al institutiilor guvernamentale, in ce fel interactioneaza cu economia reala. Atunci cand eram in pozitie guvernamentala, am avut onoarea sa particip la elaborarea notei de fundamentare a Societatii World Trade Center Bucuresti, in care aratam de ce avea nevoie Romania de un centru de comert international. Pentru mine acest proiect (WTC) a fost o experienta dubla. Pe de o parte, am masurat modul in care ceea ce creionam in legislatie se transfera in economia reala, iar pe de alta parte, tinand cont ca societatea era un joint-venture, romano-francez, iar partea franceza a adus softul financiar, a fost foarte util pentru profesie in sine, intrucat pentru prima data am invatat sa lucrez cu proceduri foarte exacte. World Trade Center nu a fost o institutie in care fiecare facea ce vroia. Era vorba despre un soft impus de licenta si de un altul al companiei, al acestei societati mixte, cu parteneri extrem de puternici, Bouygges si Debarth. Acestia din urma au implementat proceduri clare si fara un caracter ermetic; lumea stia ce are de facut in orice situatie, nu era nimic voluntar, nimeni nu venea cu idei preconcepute ori sa schimbe de la o zi la alta ceea ce era bine batut in cuie si care functiona.
Cat de importanta a fost experienta diplomatica pentru cariera dv.?
Experienta diplomatica a venit sa completeze exercitiul guvernamental. Aceasta angajare a mea profesionala, dar si institutionala, in ceea ce priveste integrarea euroatlantica a insemnat ocuparea pozitiei de negociator-sef pe Acordul de asociere. Desi am primit aceasta sarcina cu multa ingrijorare, pana la urma, impreuna cu echipa multiministeriala, am capatat certitudinea ca suntem in stare sa ne indeplinim obiectivele. In SUA, au fost cateva prioritati si anume cele de natura economica, in conditiile in care trebuia sa permanentizam clauza natiunii celei mai favorizate, in baza unui nou acord comercial, iar pe partea politica, eram in faza in care, impreuna cu intreaga ambasada, incercam sa argumentam aderarea Romaniei la NATO; a fost un exercitiu interesant, un drum sinuos, dar care in final s-a realizat.
Se poate constitui diplomatia parlamentara intr-o alternativa viabila la diplomatia traditionala?
In mare, parlamentele cu mai multa sau mai mica experienta, nu se deosebesc fundamental. Cel care trece prin experienta parlamentara cu toata seriozitatea, are multe beneficii pe plan profesional. Este un alt punct in cariera mea, care nu vine decat sa imi completeze aceasta aspiratie de a vedea toate laturile unui stat de drept. Diplomatia parlamentara isi demonstreaza din ce in ce mai mult nu alternativa la diplomatia clasica, ci complementaritatea. Poate evidenta cea mai buna a acestei complementaritati este ca diplomatia parlamentara este ceva mai lejera din punctul de vedere al anumitor rigori. Avantajul este cel al unei comunicari nemijlocite, in care nu esti intotdeauna obligat sa iti alegi cuvintele si cel mai important este ca poti sa transmiti mesajul direct, cu argumentele necesare, sa suporti contraargumente, sa vii din nou cu argumente si asa mai departe. Diplomatia parlamentara are si avantajul dezvoltarii atat unor relatii personale, cat si institutionalizate, dar se observa din ce in ce mai mult in toate diplomatiile ca relatiile personale joaca un rol din ce in ce mai important.
Ca membru al unor delegatii parlamentare romane la organizatii internationale, cum apreciati consistenta reuniunilor la care ati luat parte?
Am avut, in aceasta perioada a mandatului, doua calitati, si anume: sef al delegatiei parlamentare romane la Adunarea Parlamentara a Initiativei Central Europene si membru in Comisia de Aparare a Adunarii Uniunii Europei Occidentale. Am promovat astfel interesele acestei tari, atat din perspectiva argumentelor nationale, cat si din perspectiva argumentelor doctrinare, a identitatii politice, pe care fiecare parlamentar evident le avanseaza.
Cum vedeti situatia economiei autohtone in perspectiva aderarii tarii noastre la UE in 2007?
Cred ca trebuie sa privim pozitiv aceasta perspectiva, intrucat intrarea Romaniei in Uniunea Europeana inseamna intrarea in normalitate. Toata legislatia armonizata in acquis-ul comunitar, ne disciplineaza din toate punctele de vedere si ne compatibilizeaza cu Uniunea Europeana. Vom fi obligati sa renuntam la diverse norme legislative originale, as spune locale si sa ne integram nu numai prin legislatie, dar si prin actiune practica in Uniunea Europeana. Daca luam numai aspectul economic, cred ca achiesand la legislatia pietei unice a UE si trecand la moneda unica europeana, vom intra in niste constrangeri economice, financiare, valutare, monetare si bugetare, astfel incat rezultanta acestor constrangeri nu poate fi decat o perspectiva de dezvoltare, crestere si prosperitate a societatii romanesti.
Daca ar fi sa faceti un bilant provizoriu, ce a reprezentat pentru dv. intrarea politica?
Intrarea in politica a fost motivata in principal de a incerca sa pun si eu umarul la aceasta tranzitie destul de grea, costisitoare si obositoare. Mi-am dat seama ca as putea sa fac acest lucru si intamplarea face ca sistemul politic actual nu iti permite sa te angajezi mai vizibil si mai substantial, decat daca urmezi o anumita procedura politica, sa fii membru intr-un partid, sa devii parlamentar, sa fii un ales local sau sa detii o functie executiva, in care sa ai o implicare directa. Nu cred ca de pe marginea drumului poti sa faci foarte multe; poate doar daca esti angajat in societatea civila, daca ai o anumita vizibilitate, insa pentru mine politica este un vehicul. Nu pot sa spun ca am satisfactii totale, dar pot sa spun ca daca te implici atat cat trebuie si daca crezi si intr-o anumita moralitate a politicii, ceea ce la noi deocamdata nu se intampla, desi toata lumea spune ca ar fi nevoie de ea, acest exercitiu ar aduce satisfactii nu numai personale, dar s-ar simti ca intr-adevar se poate contribui la o accelerare a ceea ce este bun pentru tara.
Cum arata o zi obisnuita din viata dv.?
Cam de 14 ani incoace, zilele mele sunt cam la fel, incep dimineata la ora 8 si se incheie undeva spre ora 22. Programul este foarte dens, imi place sa raspund solicitarilor, sa particip acolo unde se dezbat probleme, sa intalnesc oameni, nu-mi place sa-i aman. Din contra, acceptand o intalnire imediata, consider ca am economisit si timpul meu si timpul interlocutorului. Nu stiu daca as putea sa renunt cu usurinta la un astfel de program, care in ansamblu pare sa fie obositor, dar, pe fond, cele mai multe lucruri care se dezbat sunt lucruri interesante, chiar daca se repeta, denota ca insistenta repetarii semnaleaza existenta unei probleme. De regula, acest program imi permite comunicarea de care este absoluta nevoie, daca esti un om activ.
Cum va dramuiti timpul liber si ce hobby-uri aveti?
In ultimul timp, partea de timp liber este ceva mai redusa. In primul rand sunt ramas foarte mult in urma cu cititul, parte pe care incerc sa o suplinesc prin dialogul permanent pe care il am cu diversi interlocutori, dar oricum nu poate fi o alternativa, iar atunci cand sunt pe deplin liber mai pictez, mai fac acuarele sau mai am o pasiune, care, din pacate, tot din lipsa timpului, se estompeaza, cantatul la chitara.
Napoleon Pop
Nascut in 1945 la Ramnicu Valcea, casatorit, doi copii;
Studii:
- Facultatea de Comert Exterior, Academia de Studii Economice, Bucuresti, 1967;
- Curs de perfectionare in administratie centrala si locala la Institutul pentru Dezvoltare Economica si Administratie Publica, Italia, 1971;
- Curs de perfectionare in marketing si management international la Tufts University Medford, SUA (1976);
- Doctor in economie, specialitatea Relatii Internationale, ASE, 1981;
- Pregatire parlamentara pentru relatiile cu FMI si Banca Mondiala, Viena, Austria (2001).
Experienta profesionala:
- 1967-1976: cercetator stiintific- modelare matematica, statistica, conjunctura economica si studii de piata si marketing- la Institutul de Economie Mondiala;
- 1971-1977: profesor asociat la acoala Postliceala de Comert Exterior, Bucuresti;
- 1977-1980: seful sectorului Tari cu economie de piata in cadrul Institutului de Economie Mondiala;
- 1981-1989: seful Oficiului de Informare Documentara pentru Comert Exterior la Institutul de Economie Mondiala;
- 1989-1990: director stiintific al Institutului de Economie Mondiala si director al Centrului de Informare Economica;
- 1990-1992: secretar de stat, seful Departamentului de Comert Exterior din cadrul Ministerului Comertului si Turismului;
- 1993-1994: secretar de stat, seful Departamentului de Integrare Europeana, Guvernul Romaniei;
- 1994-1996: Presedinte-Director General la World Trade Center Bucuresti;
- 1996-1998: ministru-consilier la Ambasada Romaniei din Washington;
- 1998-2001: director Programe si director general la World Trade Center;
- din 2001, deputat in Parlamentul Romaniei, membru al unor comisii, grupuri parlamentare, presedinte al delegatiei romane la Adunarea Parlamentara a Initiativei Central Europene, membru in delegatia la Adunarea Uniunii Europei Occidentale
- din 2002, presedinte al Comisiei de Politica Externa a Partidului National Liberal.