Mintea ultima frontieră

Globalizarea impune o depăşire a graniţelor individuale şi dezvoltarea de noi compentenţe şi înţelegeri. Se vorbeşte tot mai des despre cunoaşterea a tot ceea ce se află între diferitele discipline şi înăuntrul lor, precum şi dincolo de orice disciplină. Scopul este înţelegerea lumii prezente, în ideea de formare continuă în domenii diferite.

Nimeni nu se mai poate baza doar pe ceea ce ştie deja. „Dacă vrem să rămânem activi e indispensabil, precum aerul pe care îl respirăm, să continuăm să învăţăm zi de zi “ spune Howard Gardner, fondatorul Teoriei Multiplei Inteligenţe.

În acest context, bazându-se pe disciplină şi pe capacitatea de sinteză, o minte creativă câştigă tot mai mult teren. Propune idei noi, ridică întrebări incomode, provoacă vechiul fel de a gândi, ajungând la răspunsuri neaşteptate. Personalitatea şi temperamentul influenţează capacitatea creativă şi sunt, probabil, cei mai importanţi factori în dezvoltarea ei. Gardner consideră că „Persoanele lipsite de inventivitate vor fi înlocuite de calculatoare şi se vor izola de cele care au sclipiri creative.“

Dan Siegel, profesor de psihiatrie la UCLA School of Medicine, spune că o minte puternică este rezultatul unui creier sănătos şi al unor relaţii sociale sănătoase. E flexibilă, adaptabilă, coerentă, energică şi stabilă. Pentru antrenarea conştienţei, Dan Siegel a creat câteva exerciţii de meditaţie grupate sub numele de „Wheel of Awareness“ care antrenează toate cele 4 sectoare ale creierului.

Neurobiologia interpersonală susţine că mintea nu include doar conştienţa şi experienţa subiectivă, ci este un proces personificat şi de conectare care controlează fluxul de energie şi informaţie –„The Developing Mind: How Relationships and the Brain Interact to Shape Who We Are“ (Guilford Press 2012). Mintea poate controla direct experienţele corpului, precum şi pe cele de relaţionare. Relaţiile umane de tip integrat (care respectă diferenţele şi încurajează compasiunea) optimizează performanţa şi susţin starea de sănătate. Combinarea intereselor individuale cu cele de grup creează o stare de armonie integrată ce produce o schimbare fluidă şi în individ, şi în grup.

David Rock, directorul Institutului de Neuroleadership recunoaşte că am intrat într-o epocă în care „faptul că ne simţim copleşiti e deja epidemic, resursele mentale ne sunt solicitate la maximum de atenţia distributivă, de supraîncarcarea cu informaţie şi de multiplele activităţi pe care le desfăşurăm simultant“.

Obiceiurile mentale sănătoase şi implicaţiile lipsei de echilibru sunt o necunoscută pentru noi. Ne suprasolicităm psihicul şi consecinţele sunt mai dezastruoase decât cele ale unei alimentaţii nesănătoase.

David Rock şi Dan Siegel au alcătuit un „platou“ cu şapte activităţi mentale zilnice (Healthy Mind Platter) necesare pentru a ne păstra o minte sănătoasă. Acestea furnizează necesarul de „nutrienţi mentali“ de care creierul are nevoie pentru a funcţiona la înălţime.

Practicate cu regularitate, ele vor permite creierului să îşi coordoneze şi să îşi echilibreze activităţile, îi vor întări conexiunile, dar şi legăturile cu ceilalţi oameni.

Nu există o reţetă general valabilă pentru o minte puternică. Dar există diferite activităţi care ar trebui să facă parte dintr-o „dietă“ a minţii, şi pe care le puteţi practica singuri. Pentru a optimiza starea de bine a minţii noastre, trebuie să-i oferim creierului şansa să se dezvolte în forme cât mai variate şi de aceea am adus în acest articol perspective diferite asupra potenţialului extraordinar pe care îl are mintea umană.

Platou pentru o minte sănătoasă (Healthy Mind Platter) recomandat de Dan Siegel şi David Rock

1.Timp de concentrare

Când ne concentrăm pe o sarcină, acceptând provocările ivite, în timp ce rămânem orientaţi asupra scopului – se creează conexiuni profunde în creier.

2.Timp de recreere

Când suntem spontani şi creativi, când ne deschidem cu bucurie unor experienţe noi, în creier se creează legături noi.

3.Timp de conexiune

Când intrăm în contact cu ceilalţi, preferabil faţă în faţă, sau când ne luăm răgazul de a contempla conexiunea cu natura, aceasta activează circuitele relaţionale din creier.

4.Timp de mişcare

Când ne mişcăm, facem aerobic sau gimnastică medicală, creierul nostru capătă putere.

5.Timp de introspecţie

Când reflectăm, când ne concentrăm asupra senzaţiilor noastre, asupra imaginilor, sentimentelor şi gândurilor noastre, creierul nostru asimilează.

6.Timp de meditaţie

Când nu ne concentrăm pe ceva anume, când ne lăsăm mintea să zburde sau pur şi simplu să se relaxeze, creierul îşi reîncarcă bateriile.

7.Timp de somn

Când mintea se odihneşte, creierul consolidează lucrurile învăţate şi se recuperează după experienţele trăite peste zi.