Mihai Toader-Pasti, tânărul care construieşte case solare: Vreau să fac lumea puţin mai bună
Mihai Toader-Pasti este managerul general al EFdeN. Scopul proiectului nu este neapărat construcţia de case solare, ci mai degrabă educarea şi informarea publicului în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii spaţiului locativ şi a vieţii, având grijă totodată de mediul înconjurător. Cel mai recent prototip, Casa EFdeN Signature, participă în această lună la o competiţie în Dubai. În afară de case verzi, tânărul mai este interesat de leadership, tehnologie şi viitorul muncii. El susţine că are trei obiective principale în viaţă: „Să nu mă plictisesc, să fiu fericit și să fac lumea măcar puțin mai bună, ca să simt că am dat mai mult decât am primit.”
Mihai Toader-Pasti este nominalizat în cadrul Galei Revistei CARIERE 2018 „Oameni care ne inspiră. România de mâine”, la categoria „Talentele viitorului„.Vă puteţi vota favoriţii pe site-ul gala-cariere.ro!
Mihai Toader-Pasti este originar din Târgu Cărbuneşti şi acum locuieşte în Bucureşti. Mărturiseşte că în adolescenţă a refuzat să treacă în liga profesionistă de fotbal, preferând să căute altceva care să îl inspire cu adevărat. Aşadar, cum şi-a dat seama ca realizarea caselor solare este drumul care i se potriveşte? Răspunsul lui este o dovadă că pasiunile nu se descoperă, ci mai degrabă se cultivă şi se dezvoltă.
„Mi-am dat seama în timp ce îmi place, nu m-am născut știind că vreau să fac asta și nici nu a fost vreo epifanie la vreun moment dat. Am ajuns la facultate prin eliminare, sora mea era arhitect și părea o idee foarte bună să devin inginer. Am intrat atunci în PRISPA, care proiecta și construia o casă solară pentru cea mai importantă competiție importantă de profil, am intrat în horă și m-am îndrăgostit pe parcurs. Fiind o olimpiadă de case solare, cu 10 probe diferite, de la arhitectură, la inginerie, inovație, sustenabilitate și impact în comunicare, am putut învăța extraordinar de multe lucruri, am testat domenii diferite și am aflat ce îmi place și la ce mă pricep”, explică Mihai Toader-Pasti.
Interesul pentru clădiri a devenit mai puternic câţiva ani mai târziu, când a început să îşi petreacă nopțile căutând informaţii despre istoria și psihologia locuirii, cum ne face mai fericiți sau mai productivi spațiul în care ne aflăm, despre impactul asupra naturii și despre producția și consumul de energie, lucruri care le momentul respectiv nu făceau parte din activitatea principală a proiectului. Ulterior, şi-a dat seama că îl pasionează și alte lucruri și domenii. Astfel, a ajuns acum să fie implicat în 5 proiecte din 5 organizații naționale și internaționale ce țin de sustenabilitate, energie, tineret și viitorul muncii.
Cum s-a născut EFdeN?
EFdeN a fost conceput la un restaurant si s-a născut într-o garsonieră. În 2012, Mihai Toader-Pasti se afla la Madrid cu proiectul PRISPA și Oana Mihăescu, unul dintre membrii fondatori ai proiectului, a întrebat în timpul unei cine cine vrea să continue. Câțiva dintre cei prezenţi acolo, printre care şi el, au ridicat mâna. „După ce ne-am întors de la Madrid a trebuit să reconstruim PRISPA, să finalizăm ultima predare către competiție și să luăm examenele. În paralel cu toate astea lucram la propunerea de calificare pentru ediția de la Versailles, iar pe 21.12.2012, odată cu sfârșitul lumii, am primit răspunsul, eram calificați. Astăzi, aproape 6 ani mai târziu, din echipa de la început am mai rămas eu și Claudiu Butacu, iar acum ne pregătim să predăm ștafeta unei noi generații, după 15.000 ore dedicate de fiecare proiectului EFdeN”, explică tânărul.
Valorile şi misiunea EFdeN
Denumirea EFdeN vine de la funcția matematică f(n), pentru că proiectarea şi construcţia se realizează în funcție de n – natură. În afară de case solare sustenabile, echipa desfăşoară o serie de proiecte ce țin de programe educaționale, stații de încărcare mașini electrice, etc. Mai mult, în 2015 casa EFdeN a devenit primul Centru de Cercetare a Condițiilor de Confort din România, un proiect realizat de studenți.
Mihai Toader-Pasti susţine că, în EFdeN, totul se leagă de 3 direcții de acțiune:
- studenți: educație, cercetare, interdisciplinaritate, practică și oportunități. „EFdeN este un context extraordinar de dezvoltare personală și profesională pentru studenții implicați. Vrem să îi facem pe tineri să viseze mai mult și să meargă pe căi nebătătorite, să inoveze. Din 2012 peste 550 de tineri au făcut parte din echipa noastră și au devenit mai buni.”
- sustenabilitate: „Poluăm planeta și contribuim la schimbările climatice, iar zona de locuire și energie au o componentă importantă. Prin proiectul nostru încercă să informăm publicul larg cu privire la aceste aspecte, de sănătate a mediului și sănătate proprie.”
- hub: „Credem că aducând împreună mediul privat, universitățile și administrația publică putem crea lucruri incredibile. Noi acționăm ca un catalizator. Există multă dorință de a face bine și de schimbare în România astăzi, trebuie doar să canalizăm această energie și resursele necesare în proiecte concrete.”
„Am adus împreună două universități asociate: Construcții și Arhitectura, Politehnica a partener și peste 100 de sponsori doar în ultimii 2 ani, iar din 2012 și până acum am câștigat 25 de premii naționale și internaționale. Nu am fi reușit să facem nimic fără susținerea partenerilor media, avem peste 1000 de apariții media și am participa sau organizat peste 230 de evenimente și fără oamenii care ne susțin și care ne fac să mergem mai departe, familia, prietenii sau cei 15.000 de oameni de pe Facebook, toate aceste lucruri au fost necesare pentru a ajunge aici, unde ne aflăm azi”, menţionează tânărul.
Principiile pe care se bazează prototipurile EFdeN
Toate casele proiectete și construite de EFdeN trebuie să respecte principiile sustenabilității, cei 3P, care țin de Mediu (Planet), Utilizator (People) și Accesibilitate financiară (Profit).
Fiind prototipuri, casele pe care le dezvotă au un preț mai ridicat, dar este important pentru ei ca oamenii să și le poată permite, fie total – adică să își permită să le cumpere, fie parțial – adică să adopte unele dintre tehnologiile folosite de noi în casă, strategii active sau pasive, astfel încât să-și îmbunătățească viața și să fie mai responsabili cu mediul înconjurător.
„Suntem des întrebați câte case am vândut, care este prețul lor, când construim primul cartier. Răspunsul îi surprinde pe mulți: noi nu vindem case, nu oferim astfel de servicii, noi suntem un proiect educațional și de cercetare ce își propune să îi antreneze pe viitorii proiectanți și executanți încă de pe băncile faultății, având astfel un impact indirect, dar amplificat, a ceea ce facem. Sigur că ne adresăm și publicului general, dar tot printr-o dimensiune de informare și educare, nu printr-una comercială, casa fiind deschisă spre vizitare.
Când oamenii ne trec pragul, le explicăm tot ce am făcut și le facem cunoscut tot ce am învățat noi în acest proces. Primim des cereri de cumpărare, dar noi nu facem asta în calitate de ONG, primim uneori și critici că nu vindem case. Însă demersul EFdeN este unul educațional și așa va rămâne. Oamenii încă se raportează la preț/ m2 și la unități vândute pentru a trage concluzii și a lua decizii, iar asta este periculos”, explică Mihai Toader-Pasti.
De ce ONG şi nu startup?
„Sincer, când am înființat asociația în 2013 nu exista deschiderea aceasta de astăzi spre startup-uri, atunci nici nu erau așa multe companii care făceau sponsorizări sau aveau programe de CSR. Din acest punct de vedere, România a evoluat mult și repede și oricât de mult ar fi mai fi de lucru, trebuie să și apreciem progresul acolo unde are loc.
Pe de altă parte, obiectivul unui startup este unul comercial – profitul, chiar dacă nu este singurul obiectiv sau poate nu neapărat primul. Noi am ales să ne concentrăm pe educație, pe cercetare, pe schimbări în societate. Noi nu avem un plan for-profit, avem un plan for-change. Oamenii trebuie să înțeleagă rolul, activitatea și necesitatea ONG-urilor, acum percepția generală este că ONG-urile sunt business-uri care nu au reușit în viață, pentru că suntem analizați după criterii greșite ce țin de business și nu după cele de impact, care ar fi mult mai relevante”, spune Miahi Toader Pasti.
El menţionează că provocarea cea mai mare în cazul unui ONG ține de asigurarea resurselor necesare: „În general, sponsorii nu vor să plătească salarii sau cheltuieli indirecte, iar tu nu ești un business care să genereze bani. Dacă încerci să obții surse se venit, alții consideră că te abați de la scopul educațional și te-ai apucat să faci bani. E un cerc vicios în care nicio variantă nu este OK”.
De ce casele inteligente reprezintă viitorul locuinţelor
Tehnologia ne-a îmbunătățit viața, chiar dacă a generat și multe probleme, dar asta ține mai degrabă de cum o folosim noi. Ne dorim cu toții Siguranță, Sănătate și Confort, așa că inevitabil ne vom orienta către case inteligente pentru că vor îmbunătăți toți acești parametri, vor avea un cost mic de investiție și vor reduce costurile de operare și mentenanță, crede Mihai Toader-Pasti.
„Sunt mai preocupat de zona de sustenabilitate, care nu rezolvă direct nevoi elementare și imediate ale omului. Iresponsabilitatea noastră nu se vede acum și nu se simte, nu ai un feedback imediat, ci există un decalaj de 10-30 ani atât pentru apariția problemelor, cât și pentru rezolvarea lor. Dacă astăzi alegem să mergem cu bicicleta, în loc de un motor diesel, asta nu va produce nicio schimbare imediată. E nevoie ca mai mulți oameni să facă asta și efectul se poate simți în câteva luni sau în câțiva zeci de ani, în funcție de cât de mulți decidem să fim mai responsabili și când.
Oamenii trebuie să înțeleagă că sustenabilitatea nu este problema oamenilor bogați, este de fapt problema oamenilor cu venituri mai mici. Noi nu putem distruge planeta, putem doar să o facem mai neprielnică nouă, oamenilor. Cei care dispun de resurse financiare au și mijloacele să facă față problemelor generate de încălzirea globală. Populația trebuie să se informeze, oamenilor trebuie să le pese și să ceară legi și politici care să amelioreze și să rezolve problemele de poluare la nivel local, de țară și global”.
Piaţa caselor verzi în România: o analiză SWOT şi tendinţe pentru viitor
Piața clădirilor verzi va crește cu siguranță în România, deoarece este încă foarte mică, comparativ cu alte ţări, arată Mihai Toader-Pasti. Dar noi avem mari probleme în ceea ce priveşte locuinţelor. Din studiul realizat de IRES în acest sens, aflăm că 3 din 4 romani au cel puțin o urgență locativă, iar una din patru gospodării se plânge de spaţiu insuficient. Mai mult, 59% din gospodării au mai mult de două urgenţe locative, iar una din patru gospodării se plânge de spațiu insuficient şi frig în casă. În 2018 jumătate din populaţia României merge la toaletă în fundul curţii şi nu are acces la apă potabilă curentă.
„Cu toate astea însă, nivelul și standardul de viață din România au crescut în ultimii ani și din ce în ce mai mulți români își pot permite o locuință mai bună. Este important să înțelegem că uneori o economie de bani la început se poate transforma în bani dați pe spitalizare și boli ce pot apărea ca urmare a locuirii într-o clădire nesănătoasă, iar acest lucru poartă și un nume – Sick Building Syndrome. Clădirile verzi, sustenabile, sunt net superioare celor clasice și de multe ori nu sunt cu mai mult de 10% mai scumpe”, arată Mihai Toader-Pasti.
Din punctul lui de vedere, faptul că populația României va continua să scadă, că tinerii emigrează, iar cei care au plecat în ultimii ani nu mai vor să se întoarcă în țară, sunt factori ce vor limita dezvoltarea sectorul clădirilor rezidențiale. De asemenea, el crede că în următorii 3 ani România va fi afectată de o nouă criză financiară, lucru care va avea de asemenea o contribuție negativă.
Prin urmare, creșterea investițillor în piaţa locuinţelor rezidențiale va fi dirijată de trei factori:
- Legislație europeană: din 2020 toate clădirile noi vor fi nZEB – nearly zero energy buildings – clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.
- Aproape jumătate din populaţia oraşelor locuieşte în imobile mai vechi de 34 de ani, care s-au uzat fizic și moral.
- Scăderea gradului de proprietate și creșterea gradului de închiriere va accentua investițiile în clădiri mai bune, mai verzi, sustenabile. De exemplu, în sectorul de birouri, acesta a fost principalul driver pentru clădirile verzi – mulținaționale care voiau să închirieze doar clădiri certificate și astfel dezvoltatorii au trebuit să se conformeze.
„Este important, însă, să fim atenți pentru că au apărut și primele case verzi doar cu numele, fără niciun fel de certificare care să ateste avantajele, parametrii de sănătate și confort sau calitatea lucrării și a locuirii”, avertizează tânărul.
Prototipul casei care a intrat în competiţia Solar Decathlon Middle East 2018 din Dubai
Casa EFdeN Signature este cea mai buna casa realizată de EFdeN vreodată, iar acest lucru este remarcabil, spune Mihai Toader-Pasti. El aminteşte că oamenii se așteaptă ca progresul să vină natural și firesc în orice companie sau societate. În cazul lor, la fiecare ciclu de 2 ani, se schimbă aproximativ 95% din membrii proiectului, pentru că fiind un proiect educațional, studenții vin, învață și pleacă. Altfel spus, la fiecare 2 ani o iau aproape de la zero la nivelul echipei.
„A fost interesant procesul de concept și proiectare pentru că a trebuit să ne uităm la ce se întâmplă în Dubai și în Orientul Mijlociu, să înțelegem nu doar contextul climatic, ci și cel social și cultural. A fost de asemenea pentru prima dată când transportăm casa în afara Uniunii Europene și pe mare, două provocări foarte mari”, spune Mihai Toader-Pasti.
Casa EFdeN Signature este destinată contextul socio-climatic din Dubai, fiind o casă adresată imigranților cu venituri medii. Din punct de vedere al compartimentării, este un mare open-space de 75mp în care se află Livingul, Diningul, Baia, Dormitorul și un Vestibul. „Este o abordare nouă pentru noi, să renunțăm la separarea spațiilor prin pereți pentru a aduce toți utilizatorii împreună într-un spațiu comun. Un avantaj este că astfel utilizatorul poate considera că are un dormitor de 75mp, un dining de 75mp sau un living de 75mp”, punctează Mihai Toader-Pasti.
Casa are o terasă, un spațiu umbrit în care se află și zona verde, sera, spațiu care are rol și în eficientizarea energetică a locuinței. Din punct de vedere tehnic, casa este 100% electrică, produce anual mai multă energie decât consumă, este automatizată și poate fi controlată vocal. Răcirea se face cu un sistem inteligent de răcire de tip multi-split, care detectează prezența utilizatorilor și redirecționează fluxul de aer pentru a avea cele mai înalte condiții de confort în interior. Casa poate fi asamblată în doar 14 zile și dezasamblată în 5 zile. Mai multe detalii pe site-ul www.efden.org în curând.
Un tânăr activ, interesat şi implicat
În descrierea de pe site-ul său, Mihai Toader-Pasti menţionează că în 2015 a fost invitat la COP21, în 2016 în Parlamentul European și în 2017 la One Planet Summit, iar în 2018 a participat la World Urban Forum (Kuala Lumpur) și UNLEASH (Singapore), mărturisind că aceste cinci experiențe au avut un impact major asupra vieții sale. L-am rugat să detalieze.
„În România abia am început să discutăm despre cum să nu mai avem case proaste și nesigure, în timp ce alte țări lucrează la proiectarea unor locuințe viabile pe alte planete. Este plăcut să mergi în viitor și să vezi ce se întâmplă. În aceeași măsură este important să înțelegem și că România, la nivel global, stă foarte bine la majoritatea indicatorilor de calitate a vieții, chiar dacă în Europa suntem pe ultimul loc. E important sa ieșim din bula noastră, să avem o vedere mai de sus a lumii în care trăim, să ascultăm și păreri cu care nu suntem de acord și să reînvățăm să ascultăm, nu doar să vorbim.
Mergând la astfel de conferințe, lucrând cu oameni din toată lumea în diverse organizații, am înțeles mai bine lumea în care trăim și pericolul generat de schimbările climatice și de poluare, dar și cât de periculoasă este lipsa dialogului și a dreptului la exprimare și cum poate duce la acte de violență greu de închipuit. Pas cu pas ne poate merge mai bine, dar ne poate merge și mai rău”, precizează Mihai Toader-Pasti.
La COP21 a întâlnit mii de oameni pasionați de sustenabilitate și tehnologie, iar în clădirea de lângă se semna acordul istoric de Paris de către Barack Obama, Vladimir Putin, Xi Jinping și alți 194 de reprezentanți din toată lumea. În Parlamentul European a întâlnit oameni extraordinari, modele de urmat, la One Planet Summit l-a auzit vorbind pe Emanuel Macron, a vorbit cu Richard Branson și l-am văzut pe Bill Gates. La World Urban Forum a întâlnit un profesor extraordinar, Lara Kinneir, Deputy Director of London School of Architecture și la UNLEASH a lucrat cu 999 de alți tineri la soluții pentru Sustainable Development Goals. Au fost niște experiențe care l-au făcut să viseze și mai mult și să aibă o încredere și mai mare în oameni.
„Tot la aceste conferințe am mai aflat un lucru surprinzător – că ceea ce facem noi la EFdeN, la energiaTa este extraordinar. Când aflau oamenii ce lucruri facem noi în Europa de Est, într-o țară ca România pe care cei din alte parte a globului o confundau cu Roma, rămâneau impresionați. Așa am și ajuns să fim invitați la toate aceste conferințe și organizații, pentru că am reușit să creăm un context de inovare și schimbare într-un loc neprielnic astăzi”, explică tânărul.
Tinerii, leadership-ul şi piaţa muncii a viitorului
În afară de munca la EFdeN, Mihai Toader-Pasti este co-președinte al primei generații de Eisenhower Fellowships Youth Leaders şi președinte al FEL – Future Energy Leaders Romania. Prin urmare, am vrut să aflu opinia lui despre ce trebuie să facem ca să fim pregătiţi pentru joburile din viitor şi ce rol ar trebui să joace sistemul educaţional din România.
„Sistemul educațional din România este o bombă cu ceas. Astăzi, România este competitivă pentru că oferă calitate la un preț bun și avem o disponibilitate ridicată la efort și sacrificii. Noi nu exportăm inovație la nivel de țară, pentru că nu investim în cercetare și vrem totul acum și aici, iar planificarea pe termen lung înseamnă maxim un ciclu electoral”, spune tânărul.
În următorii 25 de ani, aproximativ 47% din locurile de muncă de astăzi vor dispărea, conform unui studiului Oxford. Mai simplu spus, orice munca repetitivă va fi înlocuită de roboți, care o vor face mai repede, mai bine și mai ieftin.
„Astea nu sunt lucruri SF din viitor sau din altă țară, sunt lucruri cu care se va confrunta generația educată astăzi, provocări pe care le vor avea tinerii de acum în timpul vieții lor. Există deja restaurante operate doar de roboți, depozite unde nu mai lucrează oameni, fabrici cu 2-3 angajați și mașini care se conduc singure. Chiar dacă în lume lucrurile astea se vor întâmpla în următorii 10-15 ani, tot se vor întâmpla și în România în următorii 25-30 ani. Un studiu Dell spune că 85% din locurile de muncă care vor exista în 2030 nu au fost încă inventate. Nicio țară nu este pregătită pentru aceste provocări astăzi. În România ministrul Educației nu crede în teoria evoluționistă, iar România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul cheltuieli cu învățământul”, mai punctează acesta.
„Cum ne putem uita spre viitor și lua deciziile corecte astăzi atât timp cât pentru noi lucruri banale sunt SF? Plecăm foarte de jos în această cursă și în loc să fim sinceri și să evoluăm, ne mințim că totul este bine și că nu sunt motive de îngrijorare. Trebuie să nu mai căutăm salvarea în exterior, să nu mai căutăm tătuci care să se ducă de mână și s ne traseze viitorul, așa cum am făcut până acum. Trebuie să devenim personal responsabili de viitor, să ne implicăm civic, iar dincolo de muncă să creăm societatea în care trăim. Așa cum acasă ai grijă să nu fie praf, așa trebuie să avem grija ca orașului nostru, țara noastră și planeta noastră să fie ok. Cu cât înțelegem mai repede că schimbarea nu vine de sus în jos, ci invers, cu atât vom evolua mai repede și ne va fi mai bine ca țară”, adaugă tânărul.
Care a fost cel mai recent eşec al lui Mihai Toader-Pasti şi ce lecţie a învăţat din el?
„Anul 2014 a fost cel mai bun an din toată viața mea. A mers atât de prost încât nu va putea fi egalat decât de probleme grave de sănătate, lucru care sper să nu se întâmple.
În 2014 nu am avut mai mult de 14 zile libere tot anul, am lucrat non stop, de dimineața până noaptea, în condiții de stres extraordinare. Eram foarte aproape să nu ajungem cu casa în competiție din motive financiare și când am ajuns am luat penultimul loc din cauza unei probleme cu 1 partener din 150. Pentru a reuși cu EFdeN a trebuit să îmi amân o serie de examene și licența. Ne-am întors de la Versailles cu datorii, facturi neplătite și o casă în 9 containere, fără să știm unde o vom amplasa, fără bani și fără echipă. Am plecat 41, am rămas 5. Restul își planificaseră alt drum, pentru noi era însă important să nu moară proiectul, să existe și pentru alte generații după noi.
2014 a fost cu siguranță anul care m-a călit și care m-a format, un an în care am învățat management, dar și cum să reacționez la stres și în situații dificile. Chiar dacă atunci nu am avut niciun ajutor de la statul român, asta nu a împiedicat reprezentanții Ministerul Educației să spună că suntem o dezamăgire și că am făcut România de râs. Unii părinți nu și-au ascuns nici ei dezamăgirea că am luat penultimul loc, pentru că ei își trimiseseră copiii să facă performanță.
Neterminarea facultății la timp a adus și niște probleme personale, părinții mei au fost foarte dezamăgiți, pentru ei era important să termin facultatea, nu proiectul EFdeN. Din fericire între timp ei și-au schimbat părerea, iar eu am luat examenele și licența, unul dintre cele mai eliberatoare lucruri din viața mea.
Ce m-a ajutat atunci să merg mai departe a fost să îmi dau seama că sunt într-o situație pentru care ar trebui să fiu recunoscător. Nu mulți oamenii au oportunitatea să fie într-o situație așa dificilă, din care să aibă atâtea oportunități de învățare. De fiecare dată când simțeam că este foarte greu, că nu este normal să nu fim susținuți, mă gândeam la soldații care au luptat în al doilea război mondial să apere Europa, la oamenii care sunt bolnavi sau care trec prin probleme grave și îmi dădeam seama că nu am niciun motiv întemeiat să mă plâng, că oricât de greu ar fi fost, eram sănătos și fără riscuri de a muri. Ne plângem prea des, prea mult, pentru prostii”, povesteşte tânărul.
Care este sfatul pe care vă bucuraţi că NU l-aţi urmat?
#1 Renunță la EFdeN și concentrează-te pe facultate.
Mă bucur că nu am renunțat la proiectul care mi-a schimbat viața și că am ales un drum diferit de cel standard, nou și greu. Nu poți să le ai pe toate, trebuie să faci compromisuri și sacrificii, pierzi undeva ca să câștigi altundeva. Până acum sunt extraordinar de fericit cu alegerile făcute.
#2 Nu se poate, pierzi timpul încercând.
De cele mai multe ori s-a putut, iar când nu s-a putut, am învățat. Oamenilor le este prea frică de ce cred alții dacă o dau în bară și mai bine nu încearcă nimic nou. E mai simplu să dai share la citate inspiraționale pe Facebook, decât să ieși din zona de confort în viața reală și să faci ceva concret.
#3 E timpul să îți faci o familie, să ai casa ta, mașina ta, să te angajezi undeva.
Orice om poate alege mai devreme sau mai târziu să își trăiască viața așa cum crede sau cum cred alții. Chiar dacă este mai ușor să aibă cineva grijă de tine, treaba asta vine și cu minusuri. Eu prefer varianta în care să pot alege eu pentru mine, nu să aleagă alții, chiar dacă este mai greu la început.
#4 Știi tot, dar nu știi nimic. Concentrează-te pe un singur lucru.
Faptul că sunt implicat în atât de multe proiecte din domenii diferite poate părea o lipsă de concentrare. Astăzi nu mai este suficient să știm un singur lucru și este deosebit de riscant pe termen mediu și lung. De asta trebuie să găsim domenii conexe sau nu care să ne pasioneze și pe care să le înțelegem. Durează mai mult să înaintezi pe mai multe fronturi și este mai greu, dar dacă ai suficientă răbdare, este o strategie mult mai bună.
Despre motivare şi motivaţie
Mihai Toader-Pasti are 3 obiective în viață, fiecare foarte important: „Să nu mă plictisesc, să fiu fericit și să fac lumea măcar puțin mai bună, ca să simt că am dat mai mult decât am primit„.
Unii oamenii cred că mai mulți bani, o mașină, o casă sau un concediu scump îi va face mai fericiți. Alții așteaptă mereu recunoaștere și aprecieri de la alte persoane, trebuie mereu motivați și deseori pun lipsa performanței pe lipsa motivației, de parcă aceasta nu ar fi tot responsabilitatea fiecăruia. Astfel, în opinia lui, este important să afli ce te motivează, intern și extern, și să comunici asta, pentru că poate face minuni din punct de vedere al recunoașterii, productivității, fericirii și sănătății.
O privire către viitor
Mihai Toader-Pasti spune că este optimist pe termen lung: „Nu știu cum și unde voi fi peste 20 de ani, am un plan pentru următorii 50 de ani, dar s-ar putea să se schimbe în timp. O să văd atunci dacă am reușit sau nu ce îmi propun acum, dacă m-am răzgândit sau nu”.
El vrea să fie o lume cu oameni fericiți, care se ajută reciproc și care înțeleg că suntem cu toții împreună pe aceeași barcă numită Pământ. În opinia sa, sr fi bine să ne înțelegem unii cu alții și să nu scufundăm barca. Suntem de multe ori atât de prinși în a fi nefericiți zilnic, încât uităm să fim fericiți pentru toată viața.
Mărturiseşte, totuşi, că din 2019 va schimba niște lucruri pentru ca să aibă mai mult timp și să nu mai fie nevoit să fie grăbit. El spune că timpul este și el în controlul nostru și absența lui este determinată de alegerile pe care le facem.
Privind retrospectiv, ce ar vrea să îi spuna copilului care se juca pe străzile din Târgu Cărbuneşti?
„Nu i-aș spune nimic, nu l-aș întrerupe, ci l-aș lăsa să se joace în continuare. Nu aș schimba absolut nimic din tot ce am făcut până acum nici dacă aș putea, fiecare șut în fund a fost un pas înainte, fiecare experiență mai mult sau mai puțin plăcută m-a format și m-a adus aici. Sunt recunoscător pentru tot ce s-a întâmplat până acum, copilul a rămas copil și încă se joacă făcând chestii faine pentru el și pentru alții. Unele lucruri sper să rămâne așa pentru tot restul vieții”, încheie tânărul.
