Mai este educația cea mai puternică armă cu care putem schimba lumea?

Trăim Era Thunberg – așa ar denumi unii actualitatea lui 2019, an în care misiunea tinerei suedeze de 16 ani a făcut înconjurul planetei – deocamdată la nivel de știri, în curând, probabil și la propriu, având în vedere cel mai recent periplu cu o barcă 100% nepoluantă de-a lungul Atlanticului. Nu știm, însă, care a fost amprenta de carbon a producției ambarcațiunii, nu-i așa?
Presa mondială vuiește și pro și contra legat de acțiunile Gretei de contracarare a schimbărilor climatice provocate de stilul de viață curent din societățile dezvoltate. Există foarte mulți partizani și admiratori ai fetei și principiilor enunțate de ea, la fel cum au apărut și o serie de detractori care aduc în prim plan concertarea nerușinată și lipsită de etică a unor mari interese corporatiste, în fața acestui strigăt sincer de alarmă.
În numele echilibrului și obiectivității, propun să le luăm pe rând.

CINE ESTE GRETA THUNBERG?
Greta Tintin Eleonora Ernman Thunberg s-a născut în 3 ianuarie 2003 în Suedia și începând cu 2018 a devenit un reper adolescentin mondial în ceea ce privește acțiunile și atenționările de oprire a încălzirii globale și a schimbărilor climatice.
Conform propriului discurs ținut la TEDxStockholm, la vârsta de 8 ani, aflând despre ceea ce se întâmplă în lume, a fost extrem de afectată și până spre 11 ani a intrat în depresie, nu a mai mâncat și vorbea doar rarisim. A primit diagnosticul multiplu de sindrom Asperger¹, OCD² și mutism selectiv.

Cu tratamentul adecvat, a reușit să treacă de această fază dificilă, însă nu a rămas departe de angoase psihotice, conform aprecierilor publicației The Daily Beast care a relatat că noapte de noapte avea coșmaruri legate de efectele apocaliptice ale încălzirii climatice asupra Pământului.

Conform aprecierilor psihologului și psihoterapeutului A. Bâtfoi, „unul dintre simptomele importante în tulburarea psihotică este acela că angoasa paralizantă trăită în interior e proiectată în exterior. Astfel, propria prăbușire, amenințările de dezintegrare și fărâmitare, fricile de o intensitate extremă sunt proiectate în realitatea externă ca și când acestea ar fi doar niște coordonate ale realității exterioare. Când Greta spune că Eu nu am nevoie de speranță, nu vreau speranța voastră, vreau să vă panicați, vreau să simțiți frica pe care o simt eu în fiecare zi!³, ea exprimă nu doar niște cuvinte specifice unui discurs activist înflăcărat, ci exprimă însăși esența realității ei interioare și modalitatea ei de a striga după ajutor.”

Când se afla în clasa a XI-a decis să renunțe preț de câteva luni la școală până la alegerile generale din Suedia și a declanșat Greva școlară pentru climă (Skolstrejk för klimatet), slogan cu care apare încă de atunci. A continuat și după alegeri greva doar în zilele de vineri și aceasta i-a atras atenția mondială, cu o “reușită” de mobilizare în doar câteva luni a peste 20.000 de elevi în cel puțin 260 de orașe.
Acum, cinci ani după momentul diagnosticelor medicale, Greta are o comunitate oficială formată din aproape 2.5 milioane de fani pe Facebook și 7.7 milioane pe Instagram.
Mama ei este o cântăreață de operă care, în ciuda cerințelor de carieră, a renunțat alături de soțul ei să mai zboare cu avionul, determinați de afinitatea față de fiica lor care i-a convins și să devină vegani, acțiunile acestea având scopul de a diminua amprenta de carbon a familiei. Întrebată la The Daily Show ce părere are despre sacrificiul mamei ei în raport cu cariera, Greta a spus că “sincer, nu prea îmi pasă cum îi afectează cariera asta, mai important este mediul“, cariera mamei sale nefiind oricum prea importantă, după spusele fiicei Thunberg.
_______________________
¹ o tulburare comportamentală din spectrul autistic
² OCD = obsessive compulsive disorder, adică o tulburare de personalitate obsesiv compulsivă, o afecțiune mintală care afectează 1-2% din copii.
³ Din discursul Gretei de la Davos, “I want you to panic”.

CE DOREȘTE EA?
La acest moment, Greta își dedică tinerețea activismului militantist propagandist pentru acțiunile de salvare a planetei și contrabalansare a efectelor încălzirii climatice.
Întâmplător sau nu, Greta s-a ridicat din mijlocul uneia dintre cele mai dezvoltate și evoluate democrații ale momentului: Suedia.
Sigur, ca o mică paranteză, la capitolul educație, Suedia nu stă tocmai bine și lucrurile au devenit controversate odată cu luările de poziție ale unor investigații jurnalistice internaționale ample, ale unor profesori și ale terapeuților de acolo care văd în copiii de azi niște mici tirani greu de stăpânit, rezultatul unei democrații educaționale și parentale prost înțelese.
Greta a câștigat în scurt timp o serie de premii și distincții care o plasează în rândul celor mai influente voci în materie de climă, însă și-a și atras numeroase controverse legat de oameni și posibili susținători din umbră. Mai mult decât atât, se pare că s-a și profitat de pe urma amplorii imaginii sale, un exemplu fiind asociația We don’t Have Time a lui Ingmar Rentzhog, un apropiat al familiei Thunberg care în prima fază ar fi fost chiar un PR din umbră.
Tot ce se întâmplă acum poartă numele neoficial de Mișcarea Greta, pentru că milioane de admiratori din toată lumea îi urmăresc acțiunile, se lasă inspirați de ceea ce promovează și anunță public ea și chiar încearcă să își schimbe stilul de viață. Copii din lumea largă, motivați de acțiunile și ideile Gretei, merg la părinții lor cu pretenții de schimbări de trai de azi pe mâine sub egida unui viitor care le aparține. Și sigur, le aparține și își cer drepturile într-o societate care pare să se ghideze după principii de amanet generațional inconștient (după noi, potopul sau azi e mai important decât poimâine).
Dar doar pare sau așa și este?
Ce își dorește, de fapt, Greta? Să aibă un viitor asigurat pe o planetă încă funcțională până va împlini ea 75 de ani.⁴

Concret: stoparea arderii combustibililor fosili, subvenționarea producerii de soluții naturale care să lupte, alături de natura însăși, la eliminarea noxelor din ecosistem și atenționarea cu privire la protejarea celor peste 200 de specii care ajung pe cale de dispariție zi de zi.
Programul susținut de ea public constă în trei elemente, aproape prezentate ca un mini-program de guvernare într-o țară de suprafața globului:

• PROTECT. Protejarea naturii la toate nivelurile.
• RESTORE. Restaurarea distrugerilor – prin împăduriri, înlocuiri, creare de ecosisteme noi.
• FUND. Finanțarea acțiunilor care ajută natura în detrimentul celor care o distrug.

În plus, ne îndeamnă ca sub egida #naturenow să votăm cu persoanele care cred în cele trei principii de mai sus, să luăm act și parte la toate mișcările care apără mediul, să inițiem noi astfel de acțiuni, să ne schimbăm viața în gospodăriile noastre în linie cu aceste principii.
Înregistrările video cu care se prezintă publicului prezintă disclaimer-e importante cu privire la faptul că ele nu se fac prin emisii de carbon, că nu impactează negativ mediul și că nu au avut nici un efect distructiv la adresa faunei sau florei unde au fost realizate.
________________________
⁴ conform TEDxStockholm conform TEDxStockholm

PROIECȚIA DE INCĂLZIRE CLIMATICĂ (⁰C) PANĂ IN 2100

CEI MAI MARI POLUATORI AI LUMII

DE CE?
Pentru că statisticile sunt îngrijorătoare. BBC ne spune, pe scurt:

• Temperatura globului este în încălzire constantă – este în medie cu un grad mai cald decât înaintea epocii industrializării – conform Organizației Meteorologice Mondiale. Dacă se mențin tendințele de azi, temperaturile pot crește cu încă 3-5 grade Celsius până în anul 2.100, un fenomen cu efect catastrofal la nivel de ecosistem mondial: nivelul apelor oceanice va crește, temperatura oceanelor și aciditatea lor va crește, posibilitatea omului de a mai crește recolte va fi profund periclitată.
• Anul 2018 a venit cu multe recorduri îngrijorătoare de vreme caldă sau foarte caldă la nivel mondial, în special în zonele Europei, Asiei, Americii de Nord și Africii de Sud.
• Țintele Tratatului de la Paris sunt departe de a fi îndeplinite.
• Cei mai mari poluatori la acest moment sunt China și SUA.
• Zonele urbane sunt în pericol. Aproape 95% din orașele lumii în pericol de a fi afectate de schimbările climatice sunt în Asia și Africa.
• Cu toții putem contribui. Iată care sunt recomandările la nivel mondial cu privire la cum putem influența pozitiv natura, fiecare la nivelul nostru:
  • să cumpărăm mai puțin din: carne, lapte, unt, brânzeturi, să mâncăm cât mai multe alimente locale și de sezon și să prevenim risipa alimentară datorată cumpăratului irațional
  • să conducem mașini electrice, iar pe distanțe mici să luăm bicicletele sau să ne plimbăm
  • să călătorim pe cât posibil cu trenurile și autobuzele (electrice) în loc de avioane
  • să înlocuim călătoriile cu videoconferințe
  • să folosim spălătorii în loc de mașini de spălat individuale
  • să ne izolăm bine casele
  • să avem grijă la amprenta de carbon a fiecărui produs de consum și dacă nu o cunoaștem, să începem să întrebăm.

În mod evident, dacă facem un minim efort de conștientizare asupra a ce creează gradul actual de civilizație, ne vom ingrijora cu toții.
Dar cum e bine să ne îngrijorăm? Acționând și începând să schimbăm ceva, sau declarativ, în timp ce continuăm ce am făcut și până acum?
Greta Thunberg ne împinge la conștientizare și acțiune urgentă.

CUM FACE TOATE ASTEA?
Discursurile ei abundă de statistici și rapoarte absolut înfricoșătoare cu privire la impactul omului de azi asupra mediului – sunt lucruri asupra cărora, dincolo de orice reticențe personale legat de CUM, ne îndreaptă atenția pe CE. Greta ne ajută să înțelegem că este absolut imperativ să ne aplecăm cu toții asupra problematicii climatice, mai cu seamă atunci când acțiunile noastre de zi cu zi contribuie la un fenomen care impactează viitorul nostru și al copiilor noștri.
Cu toate acestea, cifrele pe care le auzim de la Greta este foarte puțin probabil să fi fost lucruri auzite ori învățațe la școală, căci, nu-i așa, ea a renunțat la această activitate. Dar aceasta nu le face mai puțin adevărate, însă aici avem un punct asupra căruia voi reveni un pic mai târziu.
Greta a devenit un lider de opinie în ecologie, însă întrebarea este: pe ce bază? Pe bazele temerilor ei din copilărie? Pe baza pornirilor personale de a contribui, așa cum poate ea, la un viitor mai bun? Un viitor “pentru noi, cei care avem de trăit cu consecințele acțiunilor de azi“, după cum spune chiar ea în fața oficialilor mondiali ai United Nations de la Summitul 2019 pentru Schimbare Globală⁵? Pe baza încurajărilor venite din stânga și din dreapta? Pe baza glonflării imaginii prin susținerea presei și a celor care cred în ea?
I shouldn’t be up here, spune ea, aparent, aproape plângând pentru câteva secunde. I should be back in school (…) You have stolen my childhood with your empty words … Optiunea personală de a renunța la educație și mai mult decât atât, de a încuraja absenteismul școlar și în rândul colegilor ei vine la Summit-ul ONU cu reproșul universal adresat tuturor celorlalți care se fac, pare-se, responsabili de demersul ei.
Chiar recent, proaspăt ajunsă pe coasta continentului american, a făcut o postare “School strike week 62 Vancouver, BC” alături de o susținătoare, de sloganul ei, cu o mulțime de oameni și alți 15.000 de polițiști, conform surselor citate. Printre comentarii citim postarea unei tinere: “thousands and thousands of children came out to meet you, you’re their inspiration, you’re their hope!”
Vedem o încurajare vădită a absenteismului școlar – sigur, pe drept cuvânt, am putea spune că oricum educația la nivel mondial lasă de dorit din punctul de vedere al calității ei, al relevanței ei, al profesorilor, al accesului general la standarde înalte de educație sau chiar la interzicerea lui în anumite zone … dar aceasta nu este o capcană în care să ne dorim să cădem, mai cu seamă pentru că soluția la o problemă mondială majoră (schimbarea climatică) nu își va găsi rezolvarea prin accentuarea alteia la fel de gravă (educația).
______________________
⁵ Un youtube video care a adunat aproape 2.3 mil de views.

ORAȘELE IN DEZVOLTARE INTENSIVĂ
SE CONFRUNTĂ CU CELE MAI MARI RISCURI

 

INDUSTRIA CĂRNII DE VITĂ CREEAZĂ CEA MAI MARE
AMPRENTĂ DE CARBON (CU EFECTE CONEXE ASOCIATE

CONTROVERSE
Desigur că sunt. Și nu puține. Motivele pentru care au apărut sunt două principale:
1. Orice fenomen care creste exponențial va avea opozanți. Este vorba de cârcotașii de serviciu.
2. Orice fenomen care crește exponențial prin militantism propagandist necesită dezbatere. Aici intervin cei cu gândire critică.
Indiferent de proporția dintre 1 și 2 de mai sus, controverse există și este normal să fie așa. Fiecare decide pentru el, conform propriei sale conștiințe, fiecare alege în ce crede și ce acțiuni care depind de el pot fi făcut pentru impact pozitiv.
Controversa 1: Sunt adevărate datele și informațiile pe care le aduce Greta în fața lumii?
Controversa 2: Îsi culege și își pune cap la cap singură toate datele și aceasta, fără a contribui la amprenta proprie de carbon?
Controversa 3: Își scrie singură discursurile sau are consilieri?
Controversa 4: Este cineva în spatele acestor propagande care au împânzit lumea? Companii multinaționale cu interese obscure? Corporații care, sub egida salvării mediului, de fapt îl distrug? Sau firme cu intenții bune?
Controversa 5: Este Greta un produs politic, manipulabil, o marionetă care atrage de partea sa acei tineri la rândul lor manipulabili din lipsă de filtre sociale și educaționale?
Controversa 6: Este ea mai agresivă decât trebuie pentru a trasmite un mesaj, oricât de grav? Controversa 7: Încurajează Greta absenteismul școlar și indirect, sistemul educational curent mondial?
Controversa 8: Este Greta un copil normal din punct de vedere medical, având în vedere diagnosticele anterioare?
Controversa 9: Contează mai mult esența mișcărilor ei sau felul în care își pune crezul în practică? Controversa 10: Este Greta un copil răsfățaț, exponentul unei societăți care și-a scăpat copiii de sub control?
Controversa 11: Cine îi plătește toate deplasările prin lume? Cât câștigă de pe urma a ceea ce face și spune ea?
Eu îmi propun ca celor unsprezece controverse de mai sus, pe alocuri cârcotașe și cu iz de bârfă, să le juxtapun doar două introspecții la care fiecare din noi are cu siguranță propriul răspuns, fără nevoia de Google.
1. Este, oare, posibil ca extremismul atroce⁶ propus de Greta la criza actuală de mediu să se constituie vreodată într-o soluție la problemă? Ce exemplu anterior de extremism constructiv avem în lume?
2. Cum poate propaganda ba eu știu ce e bine cu rezultat secundar în absenteism școlar, să creeze o schimbare pozitivă la nivelul unei societăți al cărei viitor stă întocmai în adolescenții de azi? Oare nu cumva Nelson Mandela se apropia mai mult de rezultatul pe care îl căutăm cu toții când spunea că “Educația este cea mai puternică armă cu care putem schimba lumea“?
Este foarte bine să ni se atragă atenția cu privire la ce se întâmplă în lume, să se tragă semnale de alarmă și să ni se pună în față cifrele reale ale fenomenelor de care trebuie să ținem cont, dar cum ar fi dacă, de exemplu, pe fondul turneelor Gretei în lume și a faptului că ne considerăm cu toții avertizați, am crea o materie obligatorie în școli dedicată impactului omului asupra naturii, sau am gândi programe guvernamentale aduse la rang de interes national prin care să se prezerve mediul și, nu în ultimul rând, am construi un CSR concertat din partea companiilor private multinaționale? Nu am fi mai caștigați și pe termen lung, cu efecte concrete, măsurabile și scalabile?
_______________________
⁶ Eliminarea avioanelor, eliminarea cărnii din dieta oamenilor, eliminarea tuturor industriilor poluatoare ș.a.

---

 

 

 

 

Articol preluat din numărul 262, noiembrie 2019, al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici.