Lecția despre smerenie de la actorul Luke Perry
Actorul Luke Perry a murit, la vârsta de 52 de ani, după ce a suferit un atac cerebral. Cunoscut mai ales pentru rolurile din serialele Beverly Hills 90210 și Riverdale, el a vorbit la un moment dat despre cât de important este să nu ți se urce succesul la cap.
Într-un interviu acordat publicației EW în 1991, la doar un an dupa lansarea serialului-fenomen 90210, Luke Perry explica ce face pentru a râmâne cu picioarele pe pământ.
”Anul trecut făceam betoane, iar acum serialul se reînnoiește cu un nou sezon. Cred că, atâta vreme cât îți amintești asta (de unde ai plecat – n.red.), poți să ai o perspectivă sănătoasă asupra lucrurilor. (…) Eu și colegii mei ne-am promis că îl vom atenționa pe cel căruia i se va urca succesul la cap.
Am discutat în felul următor: <<Niciunul dintre noi nu se aștepta să facă lucrul ăsta mai mult de 13 episoade. Iar dacă printr-un mare noroc vom ajunge să surprindem lumea cu un serial de calitate, atunci să ne amintim cum am ajuns aici. În plus, nu trebuie să uităm că ceea ce face acest show să fie bun este faptul că piesele se află la locul lor și lucrează împreună, sunt coordonate, astfel încât proiectul să meargă bine; fiecare își aduce aportul>>”, spunea la acea vreme Luke Perry.
Smerenia de care a dat atunci dovadă acesta a rămas o constantă în viața lui. Tocmai de aceea a fost unul dintre cei mai apreciați actori, inclusiv în cel mai recent serial, Riverdale, unde era înconjurat de actori mai tineri.
În plus, smerenia este o calitate care ne va fi din ce în ce mai necesară, nouă, tuturor, dar mai ales liderilor, în contextul erei 4.0 în care trăim.
De ce smerenia este o calitate esențială pentru un lider
Un studiu Catalyst – realizat în rândul a 1.500 de angajaţi din Australia, China, Germania, India, Mexic şi SUA – arată că smerenia se numără printre cele patru calitaţi esenţiale pentru un lider adevărat. Acestea sunt:
- 1. este smerit, adică admite că face erori, învaţă din greşeli şi acceptă critici;
- 2. îndeamnă subordonaţii să înveţe şi să se dezvolte;
- 3. are curaj, adică acţionează pentru binele echipei, nu în scop personal;
- 4. responsabilizează angajaţii.
Ideea este că angajaţii percep un manager care are un comportament altruist că fiind inovativ, ceea ce le dă impresia că poate crea lucruri noi şi că poate lucra mai bine cu echipa sa. Mai mult, cei care sunt conduşi de astfel de lideri au tendinţa de a se implică mai mult în proiectul pe care îl au de făcut, dar şi să îi copieze comportamentul. De exemplu, majoritatea a declarat că ar ţine locul unui coleg care lipseşte într-o zi.
Un alt sondaj realizat în rândul angajaţilor din 105 companii mici şi medii din SUA, din industria hardware, arată că atunci când managerul are un comportament ce denotă smerenie, atunci cei din echipa lui colaborează mai bine, împărtăşesc informaţiile mai mult şi abilităţile fiecărui membru în parte ies mai bine în evidenţă şi converg pentru succesul proiectului, nu pentru a epata.
George Chiriacescu, psiholog şi psihoterapeut adlerian (www.animaetanimus.ro), remarcă faptul că pe lângă abilităţile de management, imperios necesare, restul caracteristicilor sunt caracterologice şi de personalitate. Altfel spus, sunt direct legate de gradul de dezvoltare a inteligenţei emoţionale.
Prin urmare, principala trăsătură care subsumează toate aspectele emoţionale şi sociale ale acestui concept este spiritul comunitar. Cei care au o atitudine smerită şi nu sunt cu nasul pe sus au toate şansele să fie buni lideri. Căci dacă crezi că tu le ştii pe toate şi că doar ideile tale sunt cele mai bune, atunci nu ai cum să înveţi şi să te dezvolţi. Iar asta înseamnă că nu posezi abilităţile unui conducător veritabil.
„Să ai o atitudine de smerenie, în acest context, nu are legătură cu umilinţa, cu pierderea statutului, ci cu modestia, cu păstrarea unei atitudini ferme şi demne, fără a încerca însă să demonstrezi poziţia de putere. Pentru acest lucru, este important să te cunoşti, să ai încredere în ţine, să nu încerci să epatezi. Necesită curaj şi o bună conectare la grup”, a explicat George Chiriacescu pentru Revista CARIERE.
La rândul său, Dorin Bodea – general manager Result, autorul cărții „Adevărul incomod de la vârful organizațiilor” – ne-a precizat contextul în care un lider smerit poate să aibă succes în medii de afaceri foarte volatile, cum este şi cazul României.
”Competența managementului este o alegere între ceea ce este bine și ceea ce este rău pentru organizație, presupune cultivarea discernământului între bine și rău și care trebuie încorporată în funcționarea organizației. Iar asta înseamnă că stabilirea ierarhiei, transparența concursurilor, competiția deschisă și onestă trebuie făcute conform adevărului. Binele organizațional nu este altceva decât reușita liderului de a-și construi o echipă de conducere de încredere care este capabilă să dezvolte o cultură organizațională autentică, semnificativă, plină de sens, care să producă realizări remarcabile. Iar o astfel de cultură organizațională împărtășită reușește să discearnă între adevăr și fals, competent și incompetent, frumos și urât, bine și rău. Adevărul, binele, frumosul sunt valori înalte tocmai pentru că pot să discrimineze ceea ce are sens față de nonsens.
Și toate acestea pot fi cu ușurință descifrate dacă ne uităm mai cu atenție la lideri la următoarele trei aspecte ale modelului de leadership: mentalitatea (concepția despre sine, lume, viață etc.), atitudinea (în special, poziționarea față de sine și față de ceilalți) și modul în care abordează lucrurile (uman, în profunzime sau birocratic, la suprafață etc.). Orice lider veritabil nu cade în capcana reducționismului, a creșterii eficienței prin reducerea cheltuielilor. Cu alte cuvinte, capcana este cea a maximizării rezultatului pe termen scurt în detrimentul dezvoltării. Doar că multe din capcanele conducerii de la vârful organizațiilor sunt cauzate de managementul deficitar al executivilor, de un ego superior, înfumurat și lacom care, în lipsa unor valori și principii nobile, distruge totul în calea lui. Exercițiile de auto-reflecție pot ajuta directorii executivi să-și clarifice dacă apreciază succesul pe termen lung al companiilor sau mai degrabă vor cu tot dinadinsul să arate cine este șeful”, preciza Dorin Bodea pentru Revista CARIERE.
Sursa foto: Flickr/Gage Skidmor