Ieșiți la tablă! O lecție cu Claudia Chiru, despre a fi profesor în România
Se încăpățânează să rămână învățătoare la Școala Gimnazială Nr. 195 din Titan, București. Claudia Chiru este de părere că “profesorii din zilele noastre și-au pierdut respectul în societate și sunt dați la o parte. Însă în fața elevului, la firul ierbii, rolul nostru este încă unul foarte important. Suntem modelele care setează standarde noi pe care copilul le poate folosi pentru a compara. Și pentru a-și trasa propriile aspirații”.
Claudia Chiru este nominalizată la Gala Revista CARIERE 2018 – Oameni care ne inspiră. România de mâine, la categoria „România Educată”. O puteți vota pe site-ul Galei: www. gala-cariere.ro.
***
Și-a dorit să fie învățătoare de mică, de la vârsta de 6 ani. Alinia frumos păpușile “pentru lecție” și le spunea “ieșiți la tablă!” (șifonierul îi servea drept tablă). Celor care aveau vreo nedumerire cu privire la acest scenariu le spunea: “Mă voi face învățătoare ca mamaia mea, când voi fi mare”. Poate că…înverșunarea de a deveni învățătoare a provenit și de la o “amintire” de pe când era elevă: “Sentimentul de vină și rușine, nesiguranța și permanenta persecutare a profesorilor care nu țineau ritmul cu elevii nesupuși”.
A trecut timpul, a intrat la Colegiul Pedagogic “Constantin Brătescu” din Constanța și a devenit cadru didactic cu dublă specializare: educator-învățător. După cum descrie Claudia Chiru, “o specializare ca o rara avis a vremurilor noastre, pentru că acest Colegiu s-a desființat în 1999. Eu am făcut parte din ultima generație de absolvenți”. Spune că decizia de a reveni în învățământ a luat-o acum patru ani, gândindu-se la elevii români și în primul rând la fiul ei. În 2013 fonda Școala Alternativă de Gândire Aplicată – SAGA Kid, un ONG care oferă programe educaționale alternative pentru copiii între 6 și 12 ani. A descoperit că are și veleități de antreprenor în timpul instruirii la Oxford, iar britanicii care au venit la Școala 195 din București au spus că la ei nu există posibilitatea de a trăi o experiență de viață raw așa cum trăiesc elevii din România.
Între timp, Claudia Chiru a realizat că este “și vlogger educațional, pentru că dețin un canal pe YouTube, FEDEx – Fabrica de Educație Democratică Experiențială, unde urc filmulețe pe care le realizez în clasa mea, în timpul actului educațional”.
Avem nevoie de un limbaj educațional comun
Desigur este greu să fii implicat activ în viața de zi cu zi a învățământului românesc. Mai ales că sunt multe lucruri…de rezolvat în ceea ce privește învățământul nostru românesc de toate zilele. “Cred că trebuie stabilit un limbaj comun pe care să-l vorbim toți, cred că avem nevoie de împrospătarea viziunii cu privire la modul de livrare al programei către nativii digitali. Și mai cred că avem nevoie de noi parametri, conform cărora să se evalueze învățarea produsă și impactul dorit”.
Răspunde și ea la acea întrebare ușor televizoristică și poate banală – “Dacă ați fi Ministrul Educației în România care ar fi primul lucru pe care l-ați aplica?”, răspunde cu o fermitate precisă: „În primul rând aș schimba legea și implicit criteriile conform cărora suntem evaluati pentru a ajunge inspectori și directori. Am realizat azi, 06.11.2018 (n.r. – data realizării interviului) că nu este suficient să ne schimbăm noi la firul ierbii, este nevoie de schimbare și de sus. La modul că inspectorii care sunt responsabili pentru promovarea unei pedagogii moderne, contemporane, nu prea fac acest lucru pentru că nici dânșii nu știu să facă. Aș echilibra acest dezechilibru pentru a avea oameni proaspeți, cu viziune actualizată. În al doilea rând aș crea o rețea de mentorat cu oamenii care chiar știu și pot să facă asta, care pot sustine profesorii activi și pot da feedback constructiv pentru însănătoșirea sistemului educațional”.
O lecție pentru educație
Cât privește faptul dacă mai contează acum școala pe piața muncii, cel puțin la noi, Claudia Chiru este fermă: “Din perspectiva unui profesor lider în educație care își știe rolul, da”. În altă ordine de idei, dar pe aceeași temă, îmi place să cred că rolul profesorului în viața elevului din zilele noastre nu e o misiune imposibilă. “Nu este o misiune imposibilă, însă nici una ușoară nu este. Profesorii din zilele noastre și-au pierdut respectul în societate și sunt dați la o parte”.
În societatea românească a apărut şi este des folosită, în varii domenii, sintagma “la firul ierbii”. Există și expresia anglo-americană „grassroots movement” (în traducere literală: „mișcare de la rădăcinile ierbii”, redată uneori în limba română prin expresia „la firul ierbii”). De ce acest „fir al ierbii” și în cazul educației? „În fața elevului, la firul ierbii, rolul nostru este încă unul foarte important: suntem modelele care setează standarde noi. Pe care copilul le poate folosi pentru a compara și pentru a-și trasa propriile aspirașii. Adică eu îi arăt copilului care poate vine dintr-un mediu definit după alte valori unde poate ajunge și cum poate fi el altfel diferit, mai bun”, r[spunde Claudia Chiru.
Care crede Claudia Chiru că ar trebui să fie lecția principală pentru viață? O lecție pentru educație, pe care ar trebui să o învețe părinții, laolaltă cu copiii lor? “Ar trebui să fie o lecție despre încrederea în specialiști și despre cunoașterea propriilor limite, despre ce e răbdarea și empatia”.
După tot acest “periplu” prin viața de profesor în România zilelor noastre, periplu departe de a se fi terminat în ceea ce o privește pe Claudia Chiru, un interviu nefiind suficient, intervine un motto. “Da, motto-ul meu este <Viața bate filmul> și planul cel mai apropiat este să continui implicarea activă în viata de zi cu zi a învățământului românesc. Și mai departe să mă implic în structuri care dețin pârghii decizionale pentru provocarea unor efecte și de sus în jos, moment pe care dacă îl vom atinge, vom vedea schimbarea rotundă după care tânjim toți!”.
„Sunt o luptătoare cu cuvinte pentru educația copiilor români, viitorul acestei țări. Mi te alături?” – Claudia Chiru 