Ei schimbă lumea în fiecare zi. Tu ce faci?

Ce fac, de fapt, acești oameni? Se luptă cu sistemul românesc și, cu foarte multă răbdare, reușesc să ajungă la masa deciziilor. Decizii pentru ce, vă întrebați. Pentru schimbarea unei legi nedrepte, pentru influențarea unei decizii publice sau pentru a repara o problemă stringentă cu care se confruntă comunitatea din care fac parte.

Citește și Meșterii rudari din Spanțov duc lingura de lemn în viitor

Tocmai pentru cu ei sunt genul de oameni de care România are nevoie și pe care trebuie să-i scoată în față, Centrul de Resurse pentru Participare Publică (CeRe) organizează, pe 26 martie, Gala Premiilor Participării Publice, eveniment care a ajuns la a VI-a ediție.

Silvia Boeriu, Coordonator de Comunicare al CeRe, a explicat într-un interviu acordat revistei Cariere că CeRe organizează Gala Premiilor Participării Publice tocmai pentru că ei cred în puterea exemplului și pentru că reușitele oamenilor care vor fi premiați la gală demonstrează că se poate ca niște cetățeni obișnuiți să schimbe cumva lumea în care trăiesc.

Citește și El este Uleiosul, fostul corporatist care colectează ulei cu cargobicicleta

„Tocmai pentru că, poate, sună imposibil ca un om sau un grup de cetățeni să determine o primărie să stopeze construcția unei clădiri ilegale care ar sufoca blocurile de apartamente din jur, ne-am propus să scoatem în față cât mai multe exemple concrete de participare publică, sa demonstrăm că 'se poate' și că drepturile cetățenilor nu sunt niște vorbe goale. În același timp, credem în efectul de multiplicare a poveștilor unor cetățeni și organizații care au obținut rezultate concrete în urma unor campanii de advocacy, la firul ierbii sau mai ample, la nivel legislativ”, a subliniat Silvia Boeriu.

46 de povești demonstrează că se poate

La ediția de anul acesta au intrat în jurizare 46 de povești de participare publică, inițiate de cetățeni sau de organizații. Iată care sunt temele majore din zona de advocacy:

• Energia verde – o înțelegere greșită a acestui concept de către autoritățile publice a adus și în anii trecuți și în această ediție subiectul microhidrocentralelor care distrug râuri de munte pentru a crea energie regenerabilă;
• Exploatarea irațională a resurselor naturale – fie că este vorba de păduri tăiate ilegal, fie că este vorba de exploatare fără autorizație a unor zăcăminte de aur, folosind cianuri;
• Educația – câteva campanii vizează derapaje ale sistemului educațional românesc (de la statutul elevului la discuția asupra orelor de religie), în timp ce altele încearcă să construiască o viziune mai largă asupra procesului;
• Dezvoltarea orașelor – unde locuitorii sunt tot mai vocali în a defini ce înseamnă interesul lor, adesea neînțeles sau neasumat de către autoritățile publice, salvând parcuri, împiedicând construcții nepotrivite în cartier, construind un oraș accesibil persoanelor cu dizabilități; sau determinând primăria să repare un drum;
• Accesul la vot al diasporei și modificarea legii partidelor;
• Sănătatea – campanii care au acționat pentru respectarea drepturilor pacienților (medicație, servicii medicale).

Cei de la CeRe au observat, de la an la an, o tendință în creștere a numărului de campanii înscrise de cetățeni, față de edițiile precedente, ceea ce demonstrează că puterea exemplului nu este doar un mit.

Cum ajung oamenii obișnuiți la masa deciziilor

Da, este adevărat, înainte de toate, trebuie să se înarmeze cu multă răbdare. Dar, pe lângă răbdare, cei care se încumetă să pornească pe drumul participării publice trebuie să mai dispună de o „armă”: de încrederea că pot și că vor reuși să schimbe ceva în modul în care administrația ia decizii importante pentru oraș și pentru cetățenii pe care îi reprezintă.

Citește și Cum ajungi să faci bine

Coordonatorul de Comunicare al CeRe povestește că este, într-adevăr, dificil să-ți imaginezi că pe tine, cetățean obișnuit, ocupat cu viața de zi cu zi, o să te ia primarul în seamă atunci când vrei să nu mai existe groapa de gunoi din spatele blocului, atunci când se defrișează o bună bucată din parc pentru construcția unui mall sau atunci când un dezvoltator imobiliar hotărăște, cu girul primăriei, că nu mai ai nevoie de lumină naturală sau liniște în casă și construiește un bloc de 10 etaje la câțiva metri de balconul tău.

„Este important fie și să cunoști ce drepturi ai tu, cetățeanul, atunci când soliciți informații la primărie, atunci când ceri să fii consultat când se iau decizii care te privesc direct, atunci când te-ai săturat să mergi prin noroaie într-un cartier bucureștean în care ți s-a tot promis de ani de zile că va începe un proiect de infrastructură. Apoi, înarmat cu răbdare, te apuci să-i mobilizezi și pe cei din jurul tău pentru ca vocea voastră să fie auzită de autorități”, explică Silvia Boeriu.

Cum reușesc să schimbe lumea?

Așa cum am stabilit deja, vorbim aici de oameni obișnuiți care își dau seama că lumea în care trăiesc ei și apropiații lor ar fi una mai bună dacă s-ar schimba anumite lucruri. Atunci este momentul când încep să se gândească ce ar putea să facă ca să rezolve problema sau problemele pe care le au.

„Oamenii se implică atunci când îi deranjează ceva în mod direct, când problemele pe care le resimt în legătură cu orașul lor sau cu anumite decizii publice devin foarte personale. Primul pas începe cu încercarea de a rezolva aceste probleme, iar atunci când se văd rezultatele este și mai bine, efortul a dat roade, iar încrederea câștigată poate muta munți”, a adăugat Silvia Boeriu.

Citește și Stan Platt, britanicul care salvează vieţi în România

Întrebarea care se impune este cum reușesc oamenii cu inițiativă să aibă câștig de cauză. Evident, campaniile și poveștile fiecărui grup de cetățeni sau organizații sunt diferite. Și la fel sunt și tacticile prin care ajung acolo unde își doresc: se pliază pe specificul problemei, numărul și specificul autorităților ce vor fi implicate în rezolvarea problemei, capacitatea de a mobiliza susținători în jurul campaniei, capacitatea de a aduce subiectul respectiv pe agenda publică și așa mai departe.

Cei de la CeRe au venit și cu câteva exemple concrete de instrumente pe care le-au folosit cetățenii care și-au înscris campaniile la Gala Premiilor Participării Publice: petiții, liste de semnături, participarea la ședințele de consiliu local, prezența în presă, proteste online și offline, formarea de coaliții cu alte grupuri de cetățeni sau organizații, organizarea unor evenimente publice (dezbateri, flash-mob, conferințe de presă, diverse evenimente stradale, protest etc.) la care au fost invitați reprezentanți ai autorităților.

„Începând de anul acesta vom premia la Gală un jurnalist care a avut o contribuție importantă în susținerea inițiativelor, campaniilor din zona participării publice”, subliniază Silvia Boeriu.

Gala Premiilor Participării Publice, o dovadă că oamenii se implică din ce în ce mai mult

Coordonatorul de Comunicare al CeRe crede că existența Galei Premiilor Participării Publice este doar unul dintre exemplele care confirmă faptul că oamenii sunt din ce în ce mai hotărâți să pună mai mult administrația la treabă pentru rezolvarea diverselor probleme din comunitate.

„Participarea cetățenilor a fost deosebit de vocală începând cu protestele stradale din 2012, ajungând la protestele stradale împotriva proiectului minier de la Roșia Montană și nu în cele din urmă, o dată cu ieșitul miilor de oameni în stradă, în perioada alegerilor electorale de anul trecut. Cred că acest context, al mobilizării oamenilor în numere atât de mari este motorul și o demonstrație a receptivității oamenilor pentru implicare civică. Totodată, grupurile cetățenești formate anul trecut în București ne-au arătat foarte vocal că se poate ca cetățenii să oprească defrișarea parcurilor Tineretului și IOR și exemplele pot continua cu cetățenii care luptă împotriva construcțiilor ilegale, pentru protejarea clădirilor de patrimoniu și așa mai departe”.

Citește și Voluntariatul este în ADN-ul nostru

Am întrebat-o pe Silvia Boeriu cum vede implicarea oamenilor în luarea deciziilor în viitorul apropiat. Este convinsă că oamenii trebuie să fie conștienți de forța pe care o au. Când își vor da seama de ceea ce reprezintă cu adevărat, lucrurile vor fi mai firești: „Schimbarea se întâmplă cu pași mărunți, dar cu cât vom fi mai conștienți de forța noastră de a ne exprima public și consistent dorințele în relația cu autoritățile, cu atât mai mult vom simți că nu le 'deranjăm', ne vor asculta mai mult și ne vor lua în seamă atunci când vor decide pentru noi”.

Juriul Galei Premiilor Participării Publice este format din Dolores Neagoe, Consultant independent, Eadu Coșarcă, ENEL România, Cosmin Alexandru, Consultant în dezvoltare organizațională, Oana Sandu, Decât o Revistă, Gabriel Bădescu, Universitatea Babeș-Bolyai, Ioana Lupea, Publicist Adevărul, Tudor Mușat, Jurnalist Digi24, Alina Inayeh, Black Sea Trust, Andrei Țărnea, Institutul Aspen România, Cătălin Teniță, Zelist, Mircea Kivu, Sociolog, Fundația pentru Dezovoltarea Societății Civile, Roxana Vitan, Romanian-American Foundation, Tom Wilson, Regizor, Delia Mihalache, Cetățean – inițiativa Prelungirea Ghencea, Laurențiu Colintineanu, Jurnalist Radio France International (RFI Romania), Vintilă Mihăilescu, Școala Națională de Științe Politice și Administrative – SNSPA, și Andrei Popescu, Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale.

Citește și Tu donezi la casă, ei ajung acasă!

Iată de ce Mircea Kivu, unul dintre membrii juriului, sprijină Gala Premiilor Participării Publici: „Eu cred că societatea civilă va deveni o voce ascultată atunci când ea va fi reprezentată de inițiative inițiate de oameni, care răspund nevoilor lor și ale comunităților din care fac parte (adică, grassroot organisation). Aici, la Gala Participării Publice, aflu tocmai poveștile de genul ăsta. Și mă bucur că ele sunt din ce în ce mai multe, și doresc ca ele să fie cunoscute de cât mai multă lume”.